Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Extremiștii de bine vs. extremiștii răi în viziunea PNL-USR Teoria luptei împotriva traseismului, bătută de realitate.
Grupul liberal din Parlament, plin cu aleși pe listele AUR, SOS și POT Atât PNL, tabăra „Bolojan”, cât și USR critică intenția premierului desemnat Adrian Veștea că ar putea apela inclusiv la voturile celor de la AUR pentru a-și putea învesti Guvernul în Parlament. Mai mult, aceleași voci critice arată cu degetul către PSD că se aliază cu parlamentari neafiliați, proveniți din partide precum AUR, SOS România sau POT, pentru a aduna voturile necesare. Iar cei de la USR anunță că ei nu pot susține un guvern sprijinit de traseiști.
Această retorică este bătută, practic, de realitatea obiectivă, deoarece, în acest moment, din Grupul Parlamentar al PNL din Camera Deputaților fac parte patru parlamentari „traseiști”, aleși pe listele partidelor „extremiste”. Noua conducere aleasă a PNL, reprezentată de Ilie Bolojan, a vehiculat, în ultima săptămână, printre motivele pentru care Cabinetul Adrian Veștea nu ar trebui să fie învestit, teza conform căreia este inacceptabil ca un Executiv proeuropean să fie instalat cu voturile parlamentarilor proveniți din partidele pe care le cataloghează drept extremiste. Este vorba despre parlamentari neafiliati sau încă afiliați la AUR, SOS România și POT.
De cealaltă parte, Comitetul Politic al USR l-a mandatat, recent, pe liderul formațiunii, Dominic Fritz, să respingă orice colaborare cu premierul desemnat Adrian Veștea, criticând atât structura, cât și „direcția unui astfel de guvern”. Mai exact, USR consideră că „formula guvernamentală propusă este profund antireformistă și ar genera costuri suplimentare pentru bugetul de stat”. În viziunea USR, acest Executiv nu ar avea capacitatea de a implementa reformele necesare și ar conduce la blocaj instituțional.
De asemenea, reprezentanții partidului au criticat includerea unor politicieni considerați „traseiști”, susținând că aceștia pot influența votul politic, dar nu pot genera încredere publică. Dincolo de retorica anti-„extremistă”, la momentul actual, cel puțin în ceea ce privește Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, se poate observa că acesta este mai numeros decât la momentul validării mandatelor de parlamentar obținute după alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024. Iar din acest grup parlamentar, în prezent, există cel puțin cinci membri care au fost aleși pe listele altor partide.
Patru dintre ei, chiar pe listele partidelor „extremiste”. Concret, Andrei Ionuț Teslariu a fost ales pe listele POT ca deputat de Vaslui. A activat în Grupul POT până în luna martie a anului 2025, după care, până în luna mai a anului 2025, a făcut parte din grupul deputaților neafiliați.
Apoi, începând cu 21 mai 2025, Teslariu a devenit membru al Grupului Parlamentar al PNL din Camera Deputaților, preluând și funcția de membru în Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Un alt exemplu este Alexandrin Moiseev. Acesta s-a afiliat grupului parlamentar al social-democraților din Camera Deputaților la 2 iulie 2025.
Moiseev a fost ales ca deputat pe listele SOS România, partid condus de Dana Ivanovici Șoșoacă, în circumscripția electorală Botoșani. Deputatul a activat în grupul parlamentar al SOS România până în luna februarie a anului 2025, adică prima lună de lucru a Parlamentului după alegerile legislative din 2024, după care a decis să activeze ca parlamentar neafiliat, până să treacă la PSD. Iar din mai 2026, Alexandrin Moiseev este membru în Grupul Parlamentar al PNL din Camera Deputaților.
Tot din Grupul PNL mai face parte și Andreea Firuța Neacșu, aleasă ca deputat de Neamț pe listele AUR.