Republicanii riscă să piardă controlul asupra uneia sau chiar asupra ambelor camere ale Congresului SUA la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie 2026. O asemenea schimbare ar putea îngrădi puterea președintelui Donald Trump și ar avea efecte dincolo de Atlantic: de ea depind atât relația Washingtonului cu Europa, cât și angajamentele americane față de aliații din NATO, deci și securitatea României.
Contextul nu îi este favorabil președintelui. Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat pe 21 octombrie, rata de aprobare a lui Trump a coborât la 31%, cel mai scăzut nivel din cele două mandate ale sale. Nemulțumirile economice și bilanțul administrației ar putea împinge electoratul spre democrați. Vlad Bujdei-Tebeică, specialist în polarizare politică la SNSPA, spune că republicanii sunt vulnerabili și pentru că partidul s-a legat tot mai strâns de deciziile președintelui. Expertul observă că actualul mandat se deosebește de primul prin miza pusă pe loialitatea față de Trump a celor din funcțiile-cheie.
Concret, o victorie democrată ar îngreuna promovarea agendei legislative a administrației și ar deschide calea unui control parlamentar mai strict asupra deciziilor ei. Pentru aliații europeni, asta ar putea însemna un Washington mai puțin liber să-și schimbe unilateral politicile de securitate, deși direcția exactă ar depinde de rezultatul final și de cum ar reacționa Casa Albă.
Mai mult decât cine câștigă, îngrijorează felul în care ar putea fi contestat scrutinul. O analiză Reuters a trecut în revistă scenarii prin care administrația ar putea influența votul sau recunoașterea rezultatelor: acuzații de fraudă, presiuni asupra oficialilor, anchete privind materiale electorale și acțiuni în instanță menite să conteste certificarea voturilor. Nu înseamnă că toate se vor produce. Organizarea alegerilor revine în mare parte statelor, iar instanțele au blocat deja unele inițiative ale administrației privind votul prin corespondență și accesul la datele electorale. Totuși, șirul de litigii și anchete ar putea întârzia confirmarea rezultatelor și ar eroda încrederea publicului în sistemul electoral.
Precedentul din 2020 apasă asupra discuției. Trump a refuzat atunci să accepte înfrângerea în fața lui Joe Biden, iar în Georgia a presat oficialii să găsească voturi suficiente pentru a răsturna rezultatul din stat. Pe 6 ianuarie 2021, susținătorii lui au luat cu asalt Capitoliul, în timp ce Congresul se pregătea să certifice victoria lui Biden. Bujdei-Tebeică vede în acel episod un punct de cotitură pentru stabilitatea democrației americane. În opinia lui, pericolul nu ține doar de noi confruntări violente, ci și de folosirea instituțiilor statului pentru intimidarea unor categorii de alegători și de răspândirea de informații false despre numărarea voturilor. Acuzațiile de fraudă promovate de Trump nu au fost dovedite în instanță.
Sursă text și foto: Contează — articolul original