Oamenii care petrec mai mult timp în faza de somn în care apar visele par să aibă un risc mai mic pentru zeci de boli, de la Alzheimer la insuficiență cardiacă. Aceasta este concluzia uneia dintre cele mai ample analize de până acum despre legătura dintre somn și sănătate. Cercetătorii au găsit asocieri între durata somnului REM și riscul pentru 83 de afecțiuni. Rezultatul contează pentru că arată că nu doar numărul de ore dormite are importanță, ci și felul în care sunt împărțite etapele somnului pe parcursul nopții.
Studiul a fost coordonat de Universitatea Medicală Capital din China, iar rezultatele au fost prezentate de ScienceAlert. Autorii au folosit datele a 95.559 de participanți din UK Biobank, o bază de date britanică foarte folosită în cercetarea medicală. Voluntarii au purtat timp de o săptămână un dispozitiv la încheietura mâinii, care le-a înregistrat odihna. Datele despre somn au fost comparate apoi cu diagnosticele primite de participanți în următorii aproape nouă ani. Echipa a verificat peste 1.000 de afecțiuni și a găsit 156 de asocieri semnificative. Pe lângă Alzheimer și insuficiența cardiacă, un somn REM mai lung a fost asociat cu un risc mai mic de fibrilație atrială și hipotensiune arterială. Somnul profund a fost legat de un risc mai redus pentru șapte boli, printre care diabetul de tip 2 și boala Parkinson. În schimb, programul de somn neregulat a fost asociat cu un risc mai mare pentru trei afecțiuni, iar trezirile dese după adormire cu un risc mai mare pentru alte șase.
Cea mai interesantă observație privește somnul REM. Denumirea vine din englezescul „rapid eye movement”. Este etapa în care ochii se mișcă rapid, creierul lucrează intens și apar cele mai multe vise. Cercetări anterioare au legat această fază de învățare, fixarea amintirilor, controlul emoțiilor și dezvoltarea creierului. Autorii spun că asocierile găsite nu se explică doar prin faptul că unii participanți dormeau, în total, mai mult. Asta sugerează că somnul REM ar putea influența organismul prin mecanisme proprii. Ipoteza merită urmărită, pentru că până acum sfaturile de sănătate s-au concentrat aproape doar pe durata totală a somnului.
Pentru durata totală, cifrele confirmă ce recomandă de mult medicii: un interval optim de șase până la opt ore pe noapte. Cei care dormeau sub cinci ore au avut un risc mai mare pentru 37 de afecțiuni decât cei din intervalul recomandat. Pentru cine vrea mai mult somn REM, detaliile contează. Fazele REM alternează cu celelalte etape și devin de obicei mai lungi în a doua jumătate a nopții. Așa că, atunci când ne trezim prea devreme, pierdem în primul rând tocmai această etapă. Durata ei mai depinde de trezirile din timpul nopții, de stres, de alcool și de dereglarea ritmului circadian. În plus, proporția de somn REM scade natural odată cu vârsta.
Rezultatele trebuie însă citite cu prudență, iar autorii o spun ei înșiși. Studiul arată corelații statistice, nu o relație de cauză și efect. Nu dovedește că mai mult somn REM ar preveni Alzheimerul sau bolile de inimă. Legătura ar putea merge și în sens invers: o boală aflată la început, încă nediagnosticată, poate schimba somnul cu ani înainte. Mai există o limită: brățările purtate la încheietură măsoară obiectiv odihna, dar nu deosebesc etapele somnului la fel de precis ca un laborator de somn. Următorul pas ar fi, probabil, studii care să verifice dacă îmbunătățirea somnului REM schimbă cu adevărat riscul de boală. Până atunci, sfatul rămâne cel știut: un program regulat, șase-opt ore de somn și mai puțin alcool seara.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original