Ucraina vrea să-și păstreze o armată de până la 800.000 de militari, iar neutralitatea țării nu intră în discuție nici cu Rusia, nici cu Statele Unite, a declarat luni, 26 octombrie 2026, președintele Volodimir Zelenski. Mesajul vine într-un moment în care Washingtonul și Moscova discută propuneri de încetare a ostilităților, iar Kievul își fixează dinainte liniile pe care nu le va trece la masa negocierilor.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistei Alleea Mazur, pentru emisiunea „TSN.Săptămâna”, preluat de Kyiv Post și Mediafax. Zelenski a spus că mărimea Forțelor Armate este o chestiune strict internă, iar miezul problemei este altul: cine plătește o asemenea armată și ce garanții de securitate primește Ucraina printr-un eventual acord de pace. „Dacă dispun de finanțare suficientă, vreau să mențin o armată de 800.000 de oameni”, a spus el, adăugând că, în cazul aderării la NATO, cifra ar putea rămâne la 800.000 sau chiar mai mică.
Liderul de la Kiev a vorbit și despre relația cu Washingtonul, care, după cum a recunoscut, devenise tensionată. Tensiunile au avut trei puncte de plecare: lipsa sistemelor de apărare antiaeriană, restricțiile privind Starlink și limitările în accesul la informații de intelligence. Două dintre ele ar fi fost rezolvate după discuțiile de la Oslo. Starlink funcționează din nou pe teritoriul ucrainean de sâmbătă, 24 octombrie, de la ora 05:20, iar informațiile despre rachetele balistice ajung acum la capacitate maximă. Rămâne nerezolvată livrarea de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.
Zelenski a menționat și un document cu propuneri americane pentru încetarea focului, transmis lui Vladimir Putin de emisarul special Steve Witkoff. Ucraina susține că două chestiuni nu pot fi negociate: neutralitatea și orice restricții impuse armatei sale. „Documentul conține diverse propuneri din partea americană”, a explicat președintele, precizând că Rusia nu poate dicta condițiile garanțiilor de securitate.
Teritoriul rămâne, în schimb, cel mai delicat subiect. Zelenski l-a numit „linie roșie” și a spus că el poate fi discutat doar la nivelul liderilor. A mai afirmat că americanii readuc des chestiunea în discuție, întrebând la ce ar fi dispusă Ucraina să renunțe în schimbul unor principii fundamentale. Ce se întâmplă la Kiev și la Washington se simte și în Banat, inclusiv în Caraș-Severin, unde evoluția războiului de la granița României este urmărită atent, de la securitatea regională până la prețuri și fluxul de refugiați.
Sursă text și foto: Realitatea de Caraș-Severin — articolul original