Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels/ Numărul insolvenţelor din agricultură a explodat, de la o singură companie în primul semestru din 2025, la 19 companii în primul semestru din acest an Criza din agricultura românească se adânceşte şi pe fondul presiunii importurilor de cereale din Ucraina, şi al scumpirii energiei şi îngrăşămintelor din cauza instabilităţii geopolitice, iar după un nou trimestru de deteriorare numărul companiilor agricole intrate în insolvenţă s-a dublat, până la un nivel fără precedent în ultimii ani, arată o analiză realizată de CITR. Riscul este mai prezent în județe precum Bacău, Hunedoara, Vaslui, dar şi în judeţe cu profil agricol intensiv, precum Timiş, Arad, Constanţa, Teleorman, Brăila sau Bucureşti.
Potrivit analizei întocmite pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi a analizelor financiare proprii în domeniul agricol, insolvenţele au înregistrat o creştere de aproape 80%, de la 127 de cazuri, în S1 2025, la 226 de cazuri în primele şase luni din acest an. Analiza atrage atenția că fenomenul a crescut în amploare pe tot parcursul anului, astfel că la jumătatea lunii aprilie numărul de insolvenţe din agricultură atinsese, deja, nivelul înregistrat pe parcursul întregului semestru I al anului trecut. În categoria companiilor cu active imobilizate de peste patru milioane de euro, numărul insolvenţelor din agricultură a explodat, de la o singură companie în primul semestru din 2025, la 19 companii în primul semestru din acest an.
Cele 19 societăţi concentrează peste 235 de milioane de euro în active imobilizate, echivalentul a peste 57% din totalul activelor intrate în insolvenţă în acest segment, la întregii economii, relevă analiza. „Creşterea numărului de insolvenţe din sectorul agricol la şase luni reflectă o acumulare de presiuni structurale şi conjuncturale asupra fermierilor români. Marjele de profit s-au comprimat sub efectul combinat al volatilităţii preţurilor la cereale, al costurilor ridicate de producţie şi finanţare, dar şi al secetelor recurente, care afectează atât solul, cât şi deciziile de rotaţie a culturilor – o parte tot mai mare a fermierilor reorientându-se spre culturi de toamnă, mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui”.
La acestea se adaugă presiunea importurilor de cereale din Ucraina şi scumpirea energiei şi îngrăşămintelor pe fondul instabilităţii geopolitice. Analiza de specialitate, derulată pe un eşantion reprezentativ de 3. 700 de companii din agricultură, dintr-un total de 13.
700 care şi-au depus bilanţul contabil şi care au active totale de cel puţin un milion de euro, indică o vulnerabilitate structurală îngrijorătoare. Nu mai puțin de 40% dintre firme se află în zona de risc financiar ridicat, 631 de companii sunt în stare de insolvenţă iminentă, iar 855 de companii sunt clasificate drept restructurabile, cu nevoie urgentă de măsuri de reorganizare operaţională şi financiară. „Companiile aflate în risc, dar care dispun de cifre de afaceri solide şi de un număr semnificativ de angajaţi reprezintă cazuri prioritare pentru o intervenţie timpurie de restructurare, ce poate preveni efectele sociale şi economice în lanţ”, notează analiștii CITR.
Pe de altă parte, starea de insolvabilitate a sectorului agricol este ilustrată şi de evoluţia ratei creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare, care, conform Raportului BNR asupra Stabilităţii Financiare publicat în iunie 2026, a urcat la 5,6%, iar în segmentul micro şi micilor întreprinderi din care provine cea mai mare parte a fermierilor aceasta depăşeşte 7%. Creditele cu garanţii de stat, utilizate masiv în agricultură în perioada 2020 – 2022, au o rată a neperformanţei de 11,3%, în timp ce poli ai insolvenţelor mari sunt judeţele Bacău şi Hunedoara, urmate de Vaslui, Bihor şi Ialomiţa – zone dependente de agricultura extensivă – unde sunt în insolvenţă companii mari, cu active de peste patru milioane de euro.