Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Apele Române/Dunărea, aproape de pragul critic al anului 1985 România traversează, potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, pe fondul secetei care a redus dramatic debitul Dunării. Situația afectează deopotrivă producția de energie, agricultura și, la nivel regional, și Ungaria, unde autoritățile au anunțat joi măsuri similare de reducere a consumului.
Debitul Dunării la intrarea în țară, măsurat la Baziaș, a ajuns joi la 1. 600 metri cubi pe secundă, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o scădere suplimentară, până la aproximativ 1. 500 mc/s în jurul datei de 6 august.
Valorile actuale sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie, de 4. 750 mc/s, și se apropie de minimul istoric înregistrat în 1985, când debitul fluviului a coborât la 1. 400 mc/s.
Apele Române precizează că în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații semnificative în perioada imediat următoare, ceea ce înseamnă că declinul ar putea continua. Situația de la centrala nucleară de la Cernavodă a cunoscut o schimbare de ultimă oră. După ce miercuri seară Nuclearelectrica anunțase oprirea controlată a Unității 2, în urma analizei parametrilor de operare realizată în noaptea de 29 spre 30 iulie, specialiștii centralei au constatat că echipamentele permit, totuși, continuarea funcționării în condiții de siguranță.
Compania a informat Dispeceratul Central al Apelor Române că Unitatea 2 va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național. Oficialii Nuclearelectrica precizează însă că premisele sunt doar pentru continuarea „temporară” a operării, ceea ce înseamnă că o eventuală oprire rămâne posibilă în orice moment, dacă parametrii se deteriorează. Unitatea 1 rămâne, în schimb, oprită și va reveni în funcțiune abia atunci când nivelul Dunării va permite reconectarea în siguranță la sistem.
Pe sectorul Călărași–Cernavodă se mențin restricțiile de treapta a III-a pentru irigații, ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare. Seceta hidrologică afectează în continuare mai multe regiuni ale țării — Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova — unde sunt înregistrate sectoare de râuri cu debite foarte scăzute sau chiar fenomene de secare completă. Administrația Națională „Apele Române” a ținut să sublinieze că, deocamdată, nu există restricții pentru alimentarea cu apă a populației.
Gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare din țară este de aproximativ 70%, nivel considerat suficient pentru asigurarea alimentării centralizate cu apă a localităților. Criza hidrologică nu ocolește nici țările vecine. Premierul ungar Peter Magyar a comunicat că guvernul de la Budapesta va cere marilor consumatori de energie electrică — inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto — să reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național, afectat de închiderea temporară a centralei nucleare de la Paks.
Reactoarele de la Paks, patru la număr, cu o capacitate totală de 2 gigawați, funcționau deja luni la mai puțin de jumătate din capacitate, iar centrala urma să-și oprească activitatea joi sau, cel târziu, vineri. Magyar a asigurat inițial că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importurile necesare pentru compensarea producției pierdute, însă a avertizat ulterior că situația ar putea deveni „critică” începând de luni, când un val de căldură este așteptat să crească cererea de electricitate la orele de vârf cu aproximativ 20%. Guvernul ungar a extins apelul la reducerea consumului și către populație, nu doar către marii consumatori industriali.