Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/De ce trimit tot mai mulți adolescenți poze intime necunoscuților De ce trimit tot mai mulți tineri din Gen Z fotografii intime online, cum sunt apoi șantajați și ce arată studiile recente despre amploarea fenomenului sextortion. Trimiterea de fotografii intime prin rețele sociale sau aplicații de mesagerie – uneori chiar către necunoscuți – a devenit un comportament tot mai răspândit în rândul adolescenților și tinerilor adulți.
Ce pare, pentru mulți, un gest banal de flirt digital sau o formă de validare socială se poate transforma, în câteva ore, într-o capcană cu consecințe devastatoare – de la șantaj financiar, la traume psihologice de lungă durată. Cifrele sunt îngrijorătoare. Potrivit unui studiu realizat în 2025 de organizația Thorn, specializată în protecția copiilor online, unul din cinci adolescenți cu vârste între 13 și 20 de ani a experimentat o formă de „sextortion” (șantaj sexual online) – iar unul din șase a fost victimă chiar înainte de a împlini 12 ani.
Un studiu separat, realizat de Snap Inc. (compania-mamă a Snapchat) împreună cu WeProtect Global Alliance, pe 6. 000 de adolescenți din șase țări, a arătat că 65% dintre tinerii din Generația Z au fost ținta unor tentative de acest tip.
Centrul american NCMEC (National Center for Missing & Exploited Children) a primit, doar în 2025, peste 21,3 milioane de sesizări legate de exploatare a minorilor online – o cifră aflată în creștere constantă de la an la an, alimentată și de apariția materialelor generate cu inteligență artificială. Mecanismul e, de multe ori, similar: o persoană necunoscută stabilește rapid o legătură de încredere cu tânărul – fie prezentându-se drept cineva de aceeași vârstă, fie flatând, fie construind o relație aparent romantică într-un ritm accelerat. Odată ce victima trimite o fotografie sau un videoclip intim, dinamica se schimbă brusc: agresorul cere bani, carduri cadou, mai multe imagini sau alte informații personale, amenințând că va distribui materialul către familie, prieteni sau colegi de școală dacă cererile nu sunt îndeplinite.
Studiul Thorn arată că 81% dintre aceste amenințări se desfășoară exclusiv online, majoritatea prin rețele sociale, aplicații de gaming sau platforme de mesagerie – locuri unde agresorii găsesc, țintesc și amenință tinerii. Jumătate dintre victime primesc mai multe amenințări pe zi, iar un sfert dintre ele raportează între 10 și 19 mesaje amenințătoare zilnic, odată ce șantajul a început. Impactul psihologic al acestor situații poate fi devastator.
Potrivit aceluiași studiu Thorn, unul din șapte tineri afectați de sextortion a ajuns să-și facă rău din cauza abuzului suferit – procent care urcă la aproape 28% în rândul tinerilor LGBTQ+, mai expuși izolării și mai puțin susținuți de o rețea de sprijin în afara mediului online. Dincolo de impactul emoțional imediat, consecințele se pot extinde mult în timp: imaginile odată distribuite pot ajunge la colegi, profesori, angajatori viitori sau pot circula pe internet ani de zile, afectând reputația, relațiile și chiar oportunitățile profesionale ale victimei, mult după ce evenimentul inițial a trecut. Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte, evidențiat de cercetarea Snap, ține de necunoașterea situației reale de către părinți: doar unul din cinci părinți crede că adolescentul său a fost, la un moment dat, implicat în trimiterea sau primirea de imagini sexuale online.
În realitate, potrivit acelorași date, mai mult de o treime dintre adolescenți recunosc că au fost implicați în astfel de situații – o diferență de 15 puncte procentuale, care arată cât de puțin vizibil rămâne fenomenul pentru adulții din jurul tinerilor. Vestea relativ bună: tot mai mulți tineri reacționează, în loc să sufere în tăcere. Potrivit ultimului raport Snap/WeProtect, 85% dintre victimele de sextortion au luat, în cele din urmă, o măsură de protecție – o creștere semnificativă față de anul precedent.