Mai multe companii din industria de apărare controlate de Romarm își anunță pierderi sau profituri minime în 2026, dar și-au prevăzut totuși bonusuri de milioane de lei pentru angajați. Bugetele de venituri și cheltuieli, aprobate de guvern la sfârșitul săptămânii trecute, deci cu doar două luni înainte de încheierea anului, arată o industrie cu datorii restante uriașe, într-un moment în care cererea de tehnică militară crește în lume.
Cea mai gravă situație este la Uzina Mecanică Sadu: pierdere de 28,73 de milioane de lei și plăți restante estimate la 127 de milioane de lei. Cu toate acestea, bugetul prevede bonusuri de 4,35 de milioane de lei. Indicatorul „cheltuieli la 1.000 de lei venituri” stă la 2.077 de lei, adică societatea cheltuiește aproape doi lei ca să încaseze un leu. Pe locul doi se află Uzina Mecanică Moreni, cu o pierdere brută de 17 milioane de lei, restanțe de 90 de milioane și 2,38 milioane de lei alocate pentru prime. Aici, cheltuielile ajung la 1.796,3 lei la 1.000 de lei venituri.
Metrom estimează o pierdere de aproape 4 milioane de lei și restanțe de 122 de milioane de lei, cu cheltuieli de 1.249,7 lei la 1.000 de lei venituri. Fondul de bonusuri e însă mult mai mic: 61.000 de lei. La Tohan, profitul brut prognozat este de doar un milion de lei, iar plățile restante ajung la 47,51 de milioane de lei. Bugetul, avizat de Ministerul Economiei și adoptat prin hotărâre de guvern, prevede totuși bonusuri de 5,42 milioane de lei, iar cheltuielile sunt de 988 de lei la 1.000 de lei venituri.
Uzina Mecanică Cugir, filială a Companiei Naționale Romarm, stă mai bine: profit brut de 7 milioane de lei, cheltuieli de 971,1 lei la 1.000 de lei venituri și nicio plată restantă prognozată până la sfârșitul anului. Bonusurile prevăzute, de 11,5 milioane de lei, depășesc însă profitul brut estimat.
Comparația dintre cifre arată că nu există o regulă clară de stabilire a primelor: unele societăți aflate pe pierdere au fonduri de bonusuri de milioane, iar Metrom, cu rezultate slabe, a rămas la un nivel simbolic. Diferențele sugerează că decizia depinde mult de conducerile companiilor, iar acolo unde restanțele către furnizori și stat se măsoară în zeci sau sute de milioane de lei, întrebarea firească este de unde vor veni banii pentru prime.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original