Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Ce trebuie să scrie pe etichetă ca să știi că ai cumpărat o brânză de calitate România este una dintre puținele țări europene care încă produce zeci de tipuri de brânzeturi după rețete vechi de sute de ani. De la telemeaua maturată în saramură și brânza de burduf din Munții Carpați până la cașcavalurile maturate luni întregi, oferta este impresionantă.
Problema este că pe rafturi ajung și produse care doar seamănă cu brânza adevărată. Cum faci diferența? Brânzeturile românești au început să fie recunoscute și la nivel european, iar unele beneficiază deja de protecție oficială în Uniunea Europeană.
Printre cele mai apreciate se numără: 1. Telemeaua de Ibănești – regina brânzeturilor românești Este singura brânză românească cu Denumire de Origine Protejată (DOP), cel mai înalt nivel de protecție acordat unui produs alimentar în UE. Se produce exclusiv în Valea Gurghiului (județul Mureș), folosind lapte provenit din zonă și o saramură naturală extrasă din fântâna sărată de la Orșova, bogată în calciu și magneziu.
Aceste elemente îi dau textura fermă și gustul ușor sărat, imposibil de reprodus în altă parte. Produs în județul Botoșani, acest cașcaval maturat cel puțin 60 de zile are Indicație Geografică Protejată (IGP). Gustul său este ușor dulceag, cu note de nucă, iar textura devine fină și elastică pe măsură ce se maturează.
Una dintre cele mai reprezentative specialități românești. Se obține, în mod tradițional, din lapte de oaie, iar după maturare este păstrată în coajă de brad sau în membrană naturală. Aroma de rășină și gustul intens sunt imposibil de confundat.
Preparată din zerul rămas după fabricarea altor brânzeturi, urda este bogată în proteine și are un conținut redus de grăsimi. Are o textură moale și un gust discret, fiind baza pentru multe dintre brânzeturile maturate ulterior. Brânza produsă în județul Cluj este maturată în condiții naturale, într-o peșteră unde există o floră bacteriană unică.
Acest proces îi oferă aroma intensă și textura cremoasă. Specialiștii în industria lactatelor spun că există câteva semne simple care fac diferența între o brânză adevărată și un produs de slabă calitate. Dacă lista conține uleiuri vegetale, grăsimi hidrogenate, amidon, stabilizatori și numeroși aditivi, este foarte probabil să nu fie o brânză tradițională.
Există o diferență între brânză, specialitate pe bază de grăsimi vegetale și produs alimentar cu grăsimi vegetale. Ultimele două nu sunt, de fapt, brânzeturi, chiar dacă aspectul poate induce în eroare. Cele mai sigure produse poartă pe etichetă simbolurile: Aceste certificări garantează că produsul respectă o rețetă tradițională și este realizat într-o anumită zonă geografică.
Laptele este scump. Dacă găsești un kilogram de „cașcaval” sau „telemea” la un preț suspect de mic, este foarte posibil ca produsul să conțină grăsimi vegetale sau lapte reconstituit. O brânză maturată autentică necesită săptămâni sau chiar luni de producție, iar acest lucru se reflectă inevitabil în preț.
Brânzeturile artizanale au mici diferențe de culoare, pori sau fisuri. O textură perfect uniformă și elastică poate indica un produs industrial foarte procesat.