La niciunul din reactoarele centralelor nucleare din Cehia şi Slovacia nu a trebuit oprită sau redusă producţia din cauze ce ţin de secetă, caniculă şi lipsa apei. Sistemele lor de răcire, cu aprovizionare cu apă din lacuri cu volum controlabil şi uşor de administrat, au fost special gândite pentru a preveni astfel de probleme.
În imagine: Dunărea scăzută în Dobrogea şi pompe pentru irigaţii abandonate. Din cauza cotelor scăzute ale Dunării a fost redusă producţia de energie electrică la două din cele trei centrale nucleare pe care al doilea fluviu ca mărime din Europa le alimentează cu apă pentru răcirea reactoarelor. Aceste trei centrale sunt în Europa de Est, în Ungaria, Bulgaria şi România.
Probleme au Paks din Ungaria, unde în două zile succesiv a fost redusă producţia la două reactoare, şi Cernavodă din România, unde a fost oprită o unitate. Cum prognozele hidrologice nu sunt încurajatoare, este de aşteptat ca dificultăţile să continue. Şi alte ţări est-europene au centrale nucleare.
Cehia şi Slovacia operează câte două fiecare. Toate centralele din aceste ţări se alimentează cu apă pentru răcirea reactoarelor din rezervoare, sau lacuri de acumulare, special construite în acest sens. În Cehia, centrala de la Dukovany îşi primeşte apa din sistemul de rezervoare Dalešice de pe râul Jihlava, iar cea de la Temelín din lacul Hnevkovice, de pe râul Vltava.
În Slovacia, ţară campioană mondială la producţia de energie nucleară, centrala de la Mochovce are apă pentru răcirea reactoarelor dintr-un lac construit pe râul Hron, în timp ce Bohunice este alimentată din barajul Slnava de pe râul Váh. În plus, centralele din Slovacia au şi turnuri de răcire a apei proiectate să gestioneze variaţiile de temperatură locale. La niciunul din reactoarele din Cehia şi Slovacia nu a trebuit oprită sau redusă producţia din cauze ce ţin de secetă, caniculă şi lipsa apei.
Sistemele lor de răcire, cu aprovizionare cu apă din lacuri cu volum controlabil şi uşor de administrat, au fost special gândite pentru a preveni astfel de probleme, cu care se confruntă în această vară centralele cu sisteme deschise de alimentare din râuri cu curgere liberă din România, Ungaria şi din alte părţi ale Europei. În Slovacia şi Cehia, unele din lacurile care deservesc reactoarele nucleare sunt folosite şi ca sursă de apă pentru irigaţii, pentru piscicultură şi turism. Canalele cu apă caldă rezultată din răcire sunt prevăzute cu sisteme de cascade care contribuie la reducerea temperaturii.
La Paks, centrala nucleară a Ungariei, problemele curente au început luni, când compania naţională de energie MVM a anunţat reducerea cu 254 MW a producţiei reactorului 1 pentru că au fost depăşite limitele de temperatură admise pentru apa din aval de punctul de golire a canalului cu apă de răcire. Reducerea producţiei, la jumătate din capacitate nominală, a fost necesară pentru a permite funcţionarea normală a celorlalte unităţi şi a avut drept cauză norme pentru protejarea florei şi faunei din Dunăre. Cu astfel de probleme centrala maghiară se confruntă aproape în fiecare vară, când Dunărea scade, iar volumul redus permite încălzirea mai rapidă a apei şi persistenţa temperaturilor mari.
În urmă cu doar o lună, când primul val serios de caniculă a lovit Europa Centrală şi Ungaria, a fost redusă pentru prima dată în acest an activitatea unui reactor de la Paks, însă ulterior guvernul a permis exceptarea timp de două zile de la regulile de protejare a mediului din cauza consumului mare de energie din acea perioadă. Marţi, MVM a decis să reducă producţia şi la Reactorul 3, cu 237 MW. Un expert în energie a explicat pentru Index.
hu de ce a fost necesară reducerea producţiei. Pentru răcirea reactoarelor de la Paks trebuie extraşi aproximativ 100 de metri cubi de apă din Dunăre în fiecare secundă. Apa ajunge la instalaţia de extracţie a apei printr-un canal deschis, unde trece printr-un sistem de filtrare şi ajunge la pompe.