Paul de România poate fi extrădat, după ce recursul său împotriva deciziei prin care s-a dispus extrădarea acestuia pentru executarea pedepsei a fost respins definitiv de către Curtea de Casație a Franței. „Curtea de Casaţie a Franţei a respins recursul lui Paul de România împotriva hotărârii Curţii de Apel Paris care decisese predarea sa către România pentru executarea pedepsei.
Este un succes deosebit al autorităţilor judiciare române, al Ministerului de Justiţie, al echipei care a lucrat profesionist la cooperarea judiciară internaţională în timpul mandatului meu. După mai multe refuzuri succesive de predare am perseverat, s-a sesizat CJUE care a dat dreptate României, am revenit cu solicitarea de predare şi în final am triumfat definitiv! Paul de România se adaugă galeriei de condamnaţi sau urmăriţi penal cu notorietate aduşi în România în timpul mandatului meu”, a scris fostul ministru al Justiției Radu Marinescu pe pagina sa de Facebook.
Anunțul vine după ce în luna iunie, Curtea de Apel Paris a dispus predarea lui Paul de România către autoritățile române, într-o nouă etapă a procedurii judiciare desfășurate între România și Franța în baza mecanismelor europene de cooperare judiciară. Decizia pronunțată luna trecută de magistrații francezi pune capăt unei proceduri judiciare care s-a desfășurat pe parcursul ultimilor trei ani. Procedura reflectă colaborarea dintre autoritățile competente din România și Franța.
Un dosar urmărit de autoritățile române de mai mulți ani Cazul lui Paul de România s-a aflat în atenția autorităților judiciare române și franceze în ultimii ani, fiind unul dintre cele mai mediatizate dosare de cooperare judiciară internațională în care este implicată România. Paul de România este vizat de o condamnare definitivă pronunțată în România în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale de la Băneasa și a unor terenuri din județul Brașov. În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la trei ani și patru luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență și complicitate.
Ulterior, acesta a părăsit România, iar autoritățile au emis un mandat european de arestare. Decizia Curții de Apel Paris intervine după o serie de demersuri și proceduri desfășurate în baza instrumentelor juridice europene care reglementează executarea mandatelor și cooperarea între statele membre.