România intră în toamnă cu un sistem energetic sub presiune: consumul de electricitate urcă odată cu scăderea temperaturilor, iar producția internă este afectată de secetă și de debitul redus al Dunării. Ministerul Energiei analizează de aceea prelungirea până la 30 noiembrie 2026 a măsurilor de siguranță de pe piața energiei electrice, care ar permite, în caz de criză, inclusiv limitarea etapizată a consumului.
Dacă situația o va cere, Transelectrica ar putea aplica aceste măsuri pentru protejarea sistemului național, printre care reducerea consumului în tranșe. Autoritățile estimează că în noiembrie cererea ar putea atinge un vârf de 8.500 MW. Deja acum țara importă energie aproape toată ziua, cu valori maxime seara: în jurul orei 19:00, dintr-un consum de peste 6.700 MW, mai mult de 2.200 MW veneau din importuri.
Una dintre cele mai mari necunoscute rămâne centrala nucleară de la Cernavodă. Din cauza debitului scăzut al Dunării, nu este clar dacă unitatea poate fi repornită. Panourile fotovoltaice produc mai puțin decât vara, iar energia eoliană e greu de anticipat. Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, a explicat că problema nu este doar a României: „Nici centrala nucleară de la Paks, din Ungaria, nu va funcționa la capacitatea maximă. Deci întreaga zonă are un deficit de producție, ceea ce până la urmă determină luarea unor măsuri preventive astfel încât să nu avem o situație și mai grea decât avem până acum”.
Pentru a asigura apa de răcire a reactoarelor de la Cernavodă, Administrația Națională „Apele Române” continuă evacuarea de debite suplimentare din două acumulări. Potrivit purtătoarei de cuvânt Ana Maria Agiu, este vorba de până la 20 mc/s din acumularea Mihăilești și 15 mc/s din acumularea Iezer. În paralel, autoritățile încearcă să obțină acordul Comisiei Europene pentru menținerea acestor măsuri.
Efectul se va simți și în buzunarul consumatorilor. Clienții care au încheiat contracte noi de furnizare plătesc tarife mai mari decât în toamna trecută, iar în unele cazuri diferențele depășesc 13%, în funcție de furnizor. Cu zilele tot mai scurte și cu echipamentele electrice de încălzire folosite mai des, sezonul rece vine astfel cu facturi mai mari și cu riscul unor restricții, dacă producția și importurile nu țin pasul cu cererea.
Sursă text și foto: Info Huedin — articolul original