Investitorii străini au început să se retragă din titlurile de stat românești: în iulie 2026, plasamentele nerezidenților în obligațiuni și bonuri de tezaur, în lei și în euro, au coborât la 16,7% din datoria publică, adică 76 de miliarde de lei, circa 15 miliarde de euro. Cifra, publicată cu întârziere de Ministerul Finanțelor, marchează cel mai redus nivel din ultimii ani și vine pe fondul turbulențelor politice interne din această perioadă.
Scăderea e vizibilă pe termen lung. La începutul lui 2026, nerezidenții dețineau 19,5% din datoria publică, iar pe parcursul lui 2025 ponderea a oscilat în jurul a 19-20%. În 2024 urcase spre 25%, iar în 2023 depășise 26%. Față de acum patru ani, ponderea a scăzut cu aproape 10 puncte procentuale.
Mișcarea nu a rămas fără efect asupra monedei naționale. Reducerea deținerilor de titluri de stat românești din portofoliile străinilor a coincis cu episoade de depreciere a leului în fața euro. Cursul de schimb a bătut record după record: în prima parte a anului a trecut peste pragurile de 5,1 și 5,2 lei/euro, iar în octombrie a urcat la un maxim de peste 5,35 lei/euro.
Legătura dintre cele două fenomene are o logică simplă. Când investitorii străini vând titluri în lei, schimbă banii în valută, iar cererea suplimentară de euro împinge cursul în sus. În același timp, statul rămâne dependent de finanțarea de pe piață, iar un interes mai slab din afară îl obligă să se bazeze mai mult pe investitorii locali, în special bănci și fonduri de pensii, sau să accepte randamente mai mari. Cât de durabil e acest recul va depinde de ritmul în care se liniștește scena politică și de semnalele pe care Bucureștiul le dă piețelor.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original