Locuințele din România s-au scumpit, în medie, cu 10,45% în trimestrul al doilea din 2026 față de media anului 2025, potrivit Buletinului statistic de prețuri publicat de Institutul Național de Statistică. Cea mai mare creștere au înregistrat-o locuințele noi, cu 10,89%, urmate de apartamente, care costă cu 10,68% mai mult, în timp ce casele au avansat cu 8,52%.
Cifrele vin într-un moment în care cumpărătorii se confruntă cu un cost mai mare al creditării, iar unii dintre ei au devenit mai precauți. Prețurile nu au cedat totuși, iar explicațiile aduse de consultanții din piață țin în primul rând de ofertă: proiectele noi sunt puține, iar obținerea autorizațiilor de construire e tot mai dificilă. Majorarea TVA pentru locuințele noi ar fi mutat, la rândul ei, o parte din interes spre apartamentele vechi, deși o eventuală schimbare a impozitării proprietăților ar putea modifica această balanță.
Piața vechiului arată același trend. Andrei Sârbu, fondator și CEO al SVN România, spunea recent că o locuință veche cu trei camere din București costă acum cu circa 100.000 de lei mai mult decât în urmă cu un an. Datele provin din Indexul imobiliar realizat de ZF împreună cu SVN România, care urmărește prețurile de listare pentru apartamentele cu trei camere finalizate între 1978 și 1990. Acestea sunt prețuri cerute, nu tranzacții încheiate, iar diferența contează. În plus, multe dintre aceste apartamente au performanță energetică slabă, ceea ce se traduce în costuri de întreținere mai mari pentru proprietar.
Ce măsoară, de fapt, statistica INS? Datele sunt colectate lunar, printr-un chestionar electronic, de la birourile notariale, cu sprijinul Camerelor Notarilor Publici, iar colectarea a început în ianuarie 2009. Indicele se bazează pe valoarea declarată de părți în tranzacțiile autentificate de notari, adică pe prețurile din contractele de vânzare-cumpărare. Este a doua oară când INS publică date construite în acest fel. Din trimestrul I al anului 2026, seria are ca an de referință 2025, așa că toate variațiile se raportează la media acelui an.
INS atrage atenția și asupra limitelor metodei. Indicii de preț se construiesc, de regulă, comparând același produs în perioade diferite, dar o locuință e greu de comparat: fiecare are localizare și caracteristici proprii, iar tranzacțiile repetate cu aceeași proprietate sunt rare. Valoarea din contracte nu se confundă nici cu grila notarială, care este un prag minim orientativ stabilit de Camerele Notarilor Publici și folosit la calculul taxelor și impozitelor. Grila e un reper fiscal, nu un preț real de piață, iar valoarea trecută în act nu poate coborî sub ea.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original