Universitățile publice din Cluj-Napoca au în anul universitar 2026-2027 doar 15.351 de locuri în cămine pentru 69.829 de studenți înscriși la forma cu frecvență, adică aproximativ 22 de locuri la fiecare 100 de studenți. Cei 54.478 de tineri rămași fără cazare publică se îndreaptă spre piața privată, unde chiriile cresc mai repede decât oriunde în Uniunea Europeană.
Cifrele apar într-o cercetare semnată de Enikő Vincze, Anca Șerban, Valentin Rațiu și George Iulian Zamfir. Datele despre cămine au fost comunicate de cele șase universități publice din oraș, la solicitarea Activ Research, din 7 octombrie. Concluzia autorilor este că universitățile nu pot oferi o alternativă publică pentru majoritatea studenților, care ajung să concureze pe același stoc de apartamente cu angajații, cu familiile tinere și cu cei care se mută în oraș pentru muncă.
Pe plan național, tabloul e și mai greu de ignorat. Potrivit datelor Eurostat analizate de cercetători, indicele chiriilor din România a urcat cu aproximativ 119% între media anului 2016 și al doilea trimestru din 2026, o creștere de peste cinci ori mai mare decât media UE. Doar în raport cu media din 2025, chiriile erau în trimestrul al doilea din 2026 cu 41,2% mai sus, cel mai mare salt dintre statele membre. Croația a urmat cu 22,1%, iar Slovenia cu 10,2%.
Salariile nu au ținut pasul. Comparând salariul mediu net cu evoluția chiriilor, față de nivelul din 2016, cercetătorii arată că puterea de cumpărare raportată la chirie ajunsese în 2024 cu 69,1% peste cea de la început. Apoi tendința s-a întors: 65,9% în 2025 și doar 28,4% în trimestrul al doilea din 2026. Cu prețuri mari la locuințe și credite costisitoare, cumpărarea unui apartament rămâne pentru mulți o variantă ocolită, iar chiria devine singura cale.
La presiune contribuie, spun autorii, și concentrarea proprietăților. Datele de la Direcția de Taxe și Impozite a Primăriei Cluj-Napoca arată o creștere a numărului de persoane fizice cu mai multe locuințe. Numărul proprietarilor cu o singură locuință a crescut de la circa 146.000 la 150.000, adică în jur de 2%. Din această cauză, susțin cercetătorii, accesul la locuire nu mai poate fi tratat doar ca o problemă individuală a chiriașilor, ci trebuie judecat în raport cu politicile publice și cu felul în care se distribuie proprietatea.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original