În toamna lui 1986, fabrica de covoare INCOV din Alba Iulia avea stocuri mari de marfă pe care nu le cumpăra nimeni. În depozite se strânseseră aproximativ 110.000 de metri pătrați de covoare și carpete, evaluați la circa 31,5 milioane de lei. Cifrele apar într-un document al Securității Alba, păstrat astăzi în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Documentul arată cât de puțin se potrivea planul cincinal cu ceea ce cumpărau oamenii de fapt.
Dacă împarți valoarea la suprafață, iese o medie de aproape 290 de lei pe metru pătrat. Pentru o familie din anii ’80, un covor era o investiție mare, cumpărată o dată la mulți ani și de obicei păstrată o viață întreagă. Chiar și așa, stocul din depozitele fabricii albaiuliene echivala cu o producție pe care comerțul nu o mai putea absorbi. Economia planificată cerea tone și metri pătrați raportați, nu produse vândute. Fabricile își îndeplineau cifrele pe hârtie, în timp ce mărfurile se adunau în magazii.
Anul 1986 nu era unul oarecare. România se afla în plin program de achitare accelerată a datoriei externe, iar regimul Ceaușescu împingea întreprinderile spre export cu orice preț și tăia din consumul intern. Industria ușoară, inclusiv cea textilă, depindea mult de comenzile din străinătate. Când acestea scădeau sau produsele nu mai corespundeau cerințelor, marfa rămânea în țară, pe o piață internă deja sărăcită. Stocurile de la INCOV par să fie simptomul acestui blocaj, nu o simplă greșeală de gestiune.
Un lucru spune și el ceva despre acea epocă: problemele unei fabrici de covoare ajungeau în rapoartele poliției politice. Securitatea urmărea îndeaproape și economia locală, nu doar disidenții. Întreprinderile mari din județul Alba erau monitorizate, iar orice dereglare putea fi citită drept „sabotaj” sau neglijență care trebuia raportată mai sus. Pentru conducerea unei fabrici, un asemenea document putea însemna presiuni, anchete sau schimbări de personal.
Pentru istoricii economiei, astfel de documente sunt valoroase tocmai pentru că arată realitatea din spatele statisticilor oficiale triumfaliste. Cei 110.000 de metri pătrați de covoare nevândute ilustrează, la scara unui singur oraș, criza care avea să ducă la prăbușirea sistemului trei ani mai târziu.
Sursă text și foto: Alba24 — articolul original