Bulgarii votează duminică, 25 octombrie 2026, pentru alegerea președintelui țării, într-un scrutin dominat de războiul din Ucraina și de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, aproape de granițele Bulgariei. Peste 6,6 milioane de alegători sunt așteptați la urne, însă analiștii nu cred că vreunul dintre cei 27 de candidați va strânge suficiente voturi pentru a câștiga din primul tur.
Informațiile aparțin agenției AP. Luna aceasta, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone, iar unele incidente s-au soldat cu victime, ceea ce a alimentat neliniștea în regiune. Tensiunile au atins și România.
Funcția are în principal rol ceremonial, fiindcă deciziile politice majore trebuie aprobate de Parlament. Președintele este însă comandantul forțelor armate, poate pune veto pe legi, semnează tratate internaționale și numește ambasadori. Mandatul durează cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată.
Pentru ca votul să fie valid, prezența trebuie să depășească 50% din alegătorii înscriși, iar câștigătorul are nevoie de majoritatea voturilor. Participarea este estimată la sub 40%, așa că un al doilea tur, programat pentru 1 noiembrie, pare aproape sigur.
Printre favoriți este Iliana Iotova, 62 de ani, jurnalistă și fostă europarlamentară. A fost vicepreședinta lui Rumen Radev în ambele sale mandate și a preluat președinția în ianuarie 2026, după ce Radev a demisionat pentru a candida la parlamentare. Radev este acum prim-ministru, iar partidul său de centru-stânga, „Bulgaria Progresistă”, a câștigat detașat alegerile din aprilie. Iotova candidează ca independentă, dar o sprijină formațiunea lui Radev și Partidul Socialist, unde și-a început cariera politică.
Principalul ei rival este economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și prim-ministru interimar în primele luni ale lui 2026, susținut de opoziția reformistă pro-occidentală. Observatorii cred că el ar avea cele mai mari șanse s-o învingă pe Iotova într-un eventual tur secund. Miza depășește persoanele: o victorie a Ilianei Iotova ar pune președinția și guvernul în mâinile aceleiași majorități, lucru neobișnuit în istoria postcomunistă a țării. Bulgaria este în NATO din 2004 și în UE din 2007, iar partidele din Parlament susțin în mare parte direcția pro-occidentală, dar legăturile istorice și culturale cu Rusia încă împart societatea. Radev a repetat că țara rămâne pe drum european, însă a cerut și relații mai bune cu Moscova și ridicarea sancțiunilor, iar analiștii se așteaptă ca Iotova să-i continue linia.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original