Consiliul Superior al Magistraturii susține că hotărârea CEDO în cazul magistraților care s-au plâns de eșalonarea restanțelor salariale nu îl scutește pe stat de obligația de a plăti sumele stabilite definitiv de instanțe. Într-un comunicat difuzat vineri, 23 octombrie 2026, CSM face distincția între acea decizie de la Strasbourg și litigiul în care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat definitiv la 15 octombrie 2026, împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor.
Precizarea vine după ce ÎCCJ a transmis joi seară, 22 octombrie, că cele două dosare vizează probleme juridice diferite. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în cauza Pușcașu și alții împotriva României, plângerile a șase magistrați români care contestaseră eșalonarea plății unor restanțe salariale recunoscute prin hotărâri definitive. Judecătorii europeni au apreciat că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.
CSM arată că, în procedura de la CEDO, Guvernul nu a pus la îndoială existența creanțelor, ci a invocat doar posibilitatea de a le plăti în rate, din cauza dificultăților bugetare. Potrivit Consiliului, jurisprudența Curții permite așa ceva în circumstanțe excepționale, inclusiv în situații economice și bugetare deosebit de grele, dar numai dacă se păstrează un echilibru între interesul general și drepturile creditorilor. Eșalonarea nu face să dispară datoria, iar autoritățile trebuie să respecte calendarul pe care l-au stabilit singure.
Exact aici se află, în opinia CSM, diferența dintre cele două cauze. „Tocmai nerespectarea de către Guvern a obligațiilor de plată devenite scadente, potrivit propriilor acte normative de eșalonare, a constituit obiectul litigiului soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 octombrie 2026. Cele două cauze privesc, așadar, chestiuni juridice distincte”, se arată în comunicat. Pe scurt, la Strasbourg s-a discutat dacă eșalonarea ca atare este admisibilă, iar în țară, dacă statul și-a respectat propriul calendar.
În același document, CSM afirmă că multe litigii salariale din sectorul public, inclusiv cele ale magistraților, provin dintr-un cadru legislativ insuficient de clar și de predictibil. Consiliul cere autorităților legislative și executive să înceapă consultări pentru reguli stabile și nediscriminatorii, care să prevină noi procese. Concluzia lui rămâne că respectarea hotărârilor judecătorești este o obligație juridică a statului, chiar și atunci când plățile sunt eșalonate.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original