Primăria Bistrița susține că o proprietară dintr-un apartament gol din cartierul Unirea, de pe strada Viitorului, datorează taxa de salubrizare de 720 de lei pe 2026, chiar dacă nimeni nu locuiește în imobil. Femeia, identificată în document drept Felicia V., s-a mutat la Petroșani și a depus o plângere prealabilă după ce a primit somația de plată. Consilierii locali urmează să aprobe, în ședința Consiliului Local Bistrița, răspunsul transmis ei de instituție.
Proprietara spune că nu e normal să plătească pentru un apartament nelocuit de ani de zile, mai ales că în Petroșani achită deja o taxă similară. Primăria îi dă însă dreptate regulii, nu ei: nu există nicio greșeală în calculul făcut.
Miza stă într-un termen. Hotărârea Consiliului Local din 2025, în vigoare din 1 ianuarie 2026, le cere proprietarilor de locuințe nelocuite sau folosite doar temporar (apartamente, case, case de vacanță) să depună o declarație pe propria răspundere. Cine o face plătește taxa calculată pentru o singură persoană. Cine nu depune declarația până la 15 februarie 2026 primește automat taxa pentru trei persoane, adică 60 de lei pe lună și 720 de lei pe an, la care se pot adăuga penalități de întârziere. Din materialul public nu reiese că bistrițeanca ar fi depus o astfel de declarație, iar suma din somație corespunde exact variantei aplicate din oficiu.
Argumentul administrației este că salubrizarea nu se reduce la gunoiul produs efectiv. „Serviciul de salubrizare presupune costuri care nu depind direct de câți locatari sunt declarați”, se arată în răspuns, cu referire la infrastructură și la contractele de operare. Primăria adaugă că un apartament gol poate genera ocazional deșeuri, de la renovări până la vizite, și că proprietarul beneficiază indirect de curățenia generală a zonei. Comparația făcută este cu iluminatul stradal sau întreținerea spațiilor publice, cu costuri împărțite între toți.
Taxa specială instituită în Bistrița acoperă colectarea separată și transportul deșeurilor municipale, inclusiv al celor similare din activități comerciale, industrie și instituții, plus deșeurile periculoase, menajere și voluminoase din campaniile de colectare. Rămân în afara ei colectarea și tratarea deșeurilor stradale, sortarea celor reciclabile în stația de sortare și prelucrarea, neutralizarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv compostarea.
Cazul arată cât de mult cântărește o declarație depusă la timp: pentru proprietarii care au plecat din oraș dar păstrează locuința, diferența dintre cele două variante este de două treimi din sumă, deoarece taxa pentru o singură persoană ar fi fost o treime din cei 720 de lei.
Sursă text și foto: Bistrițeanul — articolul original