Sorin Grindeanu respinge orice legătură între căderea Guvernului Bolojan și presiunile americane pe tema gazelor. Liderul PSD a confirmat totuși că s-a întâlnit cu Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia. Întrebat sâmbătă de G4Media despre afirmațiile diplomatei, care s-ar fi lăudat că Washingtonul a avut un rol în demiterea Executivului de la București, Grindeanu a spus că discuția lor a privit strict coridorul vertical de gaze. Despre restul acuzațiilor, a spus că sunt „pure fabulații”. Negarea vine într-un moment delicat, pentru că suspiciunea în discuție este gravă: un guvern european ar fi fost dat jos, cel puțin parțial, din cauza refuzului de a cumpăra gaz american scump.
Potrivit jurnaliștilor de la Wall Street Journal, citați de G4Media, Guilfoyle a făcut declarațiile în martie, la o cină la Atena la care a participat și ministrul grec al Energiei. Ambasadoarea ar fi sugerat atunci că SUA au fost implicate în înlăturarea guvernului Bolojan și că un scenariu asemănător s-ar putea repeta și în Grecia. Guilfoyle, fosta logodnică a lui Donald Trump Jr., este principala promotoare americană a coridorului de gaze care traversează regiunea, inclusiv România. Contextul contează. Premierul Ilie Bolojan nu a dat curs solicitărilor consorțiului americano-grec care operează Coridorul Vertical, care cerea achiziții de gaze din SUA la un preț peste cel al pieței.
Cronologia complică lucrurile. Pe 31 martie, la doar câteva săptămâni după cina de la Atena, Grindeanu a fost văzut la restaurantul Isoletta din București împreună cu Guilfoyle, cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și cu ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan (PSD), alături de alte persoane. Întâlnirea a fost semnalată de portalul Presa-Liberă, care a publicat și imagini. În aceeași perioadă, PSD pregătea ruperea coaliției cu PNL. În aprilie a urmat referendumul intern, cu un rezultat covârșitor în favoarea ieșirii de la guvernare, iar în mai PSD și AUR au depus și au votat moțiunea de cenzură care l-a demis pe Bolojan.
Apărarea lui Grindeanu are un argument solid în propriul calendar politic. Încă din februarie, într-un interviu pentru G4Media, el anunța că va cere partidului să decidă dacă rămâne în coaliție cu Bolojan premier sau dacă cere alt prim-ministru de la PNL. Asta înseamnă că planul de ieșire exista înainte de episodul de la Atena. Explicația lasă însă deschise câteva întrebări. De ce ar pretinde un diplomat american merite pentru o criză politică dintr-o țară terță? Și ce s-a discutat concret despre gaze la o masă la care stăteau, în același timp, șeful partidului care urma să răstoarne guvernul și ministrul său al Energiei? Declarațiile lui Grindeanu confirmă subiectul întâlnirii, dar nu spun nimic despre eventualele angajamente asumate acolo.
Miza economică nu e deloc mică. Coridorul permite transportul gazului din Grecia spre Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina. SUA au investit în infrastructura prin care GNL-ul american este regazeificat și apoi trimis prin conducte spre cumpărători. Costurile de lichefiere, transport și regazeificare, la care se adaugă lanțul lung de intermediari, fac însă ca acest gaz să fie greu de vândut. Până acum nu a găsit clienți privați, iar toate licitațiile comerciale au eșuat. Fără cumpărători de pe piață, singura cale de a face proiectul rentabil rămân contractele cu statele din regiune. De aici și întrebarea de fond a scandalului: cât de mult au cântărit interesele energetice americane în politica de la București?
Sursă text și foto: G4Media — articolul original