Acestea promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau a unor importanți lideri ai mișcării legionare, conform raportului publicat, luni, de Institutul „Elie Wiesel”. Fenomenul a fost observat în special în mediul online, pe rețelele sociale sau platforme video, în cadrul cărora au circulat postări ce prezentau narațiuni antisemite clasice, dar și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori.
În același timp, reacția autorităților publice este mai vizibilă , atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul „Elie Wiesel” la finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”. Numărul românilor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul evreilor în anumite profesii/ocupații” (35%) sau celor care învinovățesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%).
11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o amenințare”, un procent dublu față de anul 2021. De asemenea, peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Deși aceste mesaje au fost des dezmințite de presă sau instituții ale statului, mesajele continuă să se răspândească în spațiul public.
Intens dezbătut în ultima perioadă a fost subiectul Legii Vexler, inițiată de deputatul și președintele FCER, Sivliu Vexler, care prevede combaterea antisemitismului și xenofobiei. Au existat și amenințări cu moartea, dar și mesaje violente cu substrat antisemit, direcționate deputatului sau chiar persoanelor publice care susțin această lege. În ceea ce privește reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr.
Institutul Național „Ellie Wiesel” mai acuză că Primăria Cluj-Napoca, Primăria Timișoara sau Primăria Municipiului București, refuză de ani buni redenumirea străzilor Radu Gyr și Mircea Vulcănescu sau a altor străzi denumite după personaje din trecutul fascist. Propagarea în spațiul public a mesajelor antisemite și pro-legionare a fost vizite în cadrul unor proteste a dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, dar și creații artistice sau culturale, realizarea de grafitty sau chiar vinderea cărților cu teme legionare pe internet. De asemena, conform institutului, există o tendință recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România.
Este vorba despre festivalul de black metal neonazist din Buzău, care a fost anulat, înainte de desfășurarea sa.