Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Proprietarii trebuie să fie atenți la riscurile pe care le implică achiziționarea unei locuințe aflate sub ipotecă și importanța verificării situației juridice a imobilului înainte de semnarea contractelor finale. Zeci de familii din Sectorul 4 al Capitalei au fost prinse într-un conflict juridic, după ce au cumpărat apartamente într-un ansamblu rezidențial construit cu bani împrumutați de la o instituție financiară nebancară (IFN).
Deși au achitat integral locuințele, proprietari i spun că sunt nevoiți să plătească sume suplimentare pentru radierea ipotecilor, în caz contrar riscând executarea silită. Totul a început în 2019, când dezvoltatorii Marodin Residence și My Home Residence au demarat construcția unui bloc cu 8 etaje pe Drumul Dealu Aluniș, în Sectorul 4, lângă CET Sud. Proiectul a fost finanțat atât din avansurile plătite de cumpărători, cât și printr-un credit de aproximativ 17 milioane de lei contractat de la IFN-ul Claret Euro Credit.
Ansamblul, format din 85 de apartamente și două spații comerciale, a fost promovat inclusiv prin reduceri acordate clienților care achitau aproape integral valoarea locuinței din faza de antecontract. Mulți cumpărători au ales această variantă, convinși că vor deveni proprietari ai unor apartamente libere de orice sarcini. Ioana a semnat în 2020 promisiuni de vânzare-cumpărare pentru două apartamente.
Ea a achitat aproximativ 80. 000 de euro, urmând să mai plătească doar 2. 000 de euro la semnarea contractelor finale.
„La momentul la care eu am contractat, cele două apartamente figurau cu o ipotecă de 3 milioane de lei și obligația lor în antecontract ca, la final, să-mi vândă un apartament liber de sarcini” , spune Ioana pentru observatornews. ro. Însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Între timp, condițiile contractuale s-au modificat. „Drafturile de contracte diferă de la o lună la alta: de unde își asumau obligația să obțină declarația de radiere a ipotecii în termen de câteva zile de la încasarea prețului, s-a schimbat în „se obligă să facă diligențele pentru obținerea declarațiilor”, ori diferența între a obține declarația și a face diligențele este că, odată, ai o hârtie în mână, o declarație, și, în al doilea caz, poți să dai doar un singur mail. Să arăți că ai început demersurile și că, până la urmă, IFN-ul, dacă nu vrea să ți-l dea, nu e vina lor, cum ar fi.
La o întâlnire pe care am avut-o cu dezvoltatorii la un birou notarial a venit doar unul dintre ei, foarte nervos, și mi-a zis: dacă îmi convine, bine, dacă nu, asta e, o să pierd și apartamentul, și banii. Am și constatat că de la 3 milioane de lei ipotecile ajunseseră la 17 milioane de lei. Cum ați descoperit?
Am scos extrase ” , explică Ioana. Situația s-a complicat după ce dezvoltatorii au intrat în procedură de faliment. Din cei aproximativ 17 milioane de lei împrumutați de la IFN, doar 9 milioane de lei au fost rambursați.
Diferența rămasă de plată este acum revendicată de instituția financiară, care încearcă să recupereze creanța prin executarea garanțiilor. Mai mulți proprietari spun că au primit notificări de executare silită după ce au intrat în posesia apartamentelor, uneori la patru ani după plata acestora. În unele cazuri, aceștia spun că li s-au cerut zeci de mii de euro în plus pentru radierea ipotecilor și păstrarea locuințelor.
Ioana afirmă că, în cazul său, suma solicitată suplimentar a fost de 68. 000 de euro. În ultimii doi aniâ a primit în mod repetat notificări privind evaluarea și executarea apartamentelor iar reprezentanții IFN-ului i-ar fi propus încheierea unor înțelegeri pentru stingerea litigiului.
Proprietarii afirmă că au fost induși în eroare iar întreaga situație ar fi putut fi evitată dacă obligațiile asumate prin antecontracte ar fi fost respectate. Unii dintre ei suspectează existența unei înțelegeri între dezvoltatori și finanțator, acuzații care nu au fost confirmate de o instanță de judecată.