Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Drona doborâtă, vineri, de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a urmat un traseu neobișnuit prin sud-estul țării. Aparatul a fost detectat în apropiere de Sulina, a zburat spre Brăila, apoi a coborât în direcția Fetești, înainte de a schimba din nou direcția și de a înainta spre județul Buzău.
Ținta a fost distrusă cu o rachetă la ora 11. 02, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina. Din informațiile comunicate până acum nu rezultă de ce drona a urmat această rută în zigzag și nici dacă schimbările de direcție au fost programate sau comandate din exterior.
Drona care a pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al României și a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a trecut pe deasupra unor zone locuite, însă nu a survolat orașe și nu a pus în pericol baze militare sau obiective strategice. Întrebați despre traseul aparatului de zbor, reprezentanții MApN au confirmat că acesta a trecut peste localități din România, însă au precizat că nu este vorba despre aglomerări urbane. „Nu a trecut deasupra niciunei aglomerări urbane”, au spus aceștia.
Întrebați dacă drona a survolat sate și comune, reprezentanții ministerului au răspuns afirmativ și au precizat că numărul exact al localităților traversate urmează să fie stabilit. Reprezentanții MApN au explicat că tocmai acest aspect a cântărit în decizia de a nu angaja imediat ținta, invocând atât procedurile NATO, cât și prevederile legislației naționale privind folosirea armamentului în astfel de situații. „De asta am spus că nu s-au întrunit condițiile tehnice pentru a fi doborâtă”, au explicat reprezentanții MApN, arătând că Legea nr.
72 și procedurile aliate impun evaluarea riscului pentru populația aflată la sol înaintea unei astfel de intervenții. În același timp, reprezentanții MapN au respins informațiile potrivit cărora drona ar fi trecut în apropierea unor baze militare românești sau a Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă. Întrebați dacă aparatul de zbor a ajuns în apropierea bazelor de la Fetești sau Bobocu, reprezentanții ministerului au răspuns negativ.
De asemenea, au negat că drona ar fi survolat sau s-ar fi apropiat de centrala de la Cernavodă. Reprezentanții MApN au evitat să ofere detalii suplimentare despre traseul exact al dronei și despre proveniența acesteia, invocând caracterul operațional al informațiilor. „Situația din spațiul aerian a fost una deosebit de complexă și sunt nevoit să fac apel la înțelegerea dumneavoastră de a nu oferi foarte multe detalii din domeniul operațional.
Tot ceea ce declarăm noi acum poate fi analizat și se pot desprinde foarte multe detalii tehnice și operative care ne-ar pune în pericol operațiunile militare desfășurate”, au explicat oficialii. Aceștia nu au confirmat nici dacă drona făcea parte dintr-un grup de aparate fără pilot. Reprezentanții MApN au explicat și schimbarea aeronavelor aflate în misiunea de poliție aeriană.
Reprezentanții MApN au arătat că înlocuirea avioanelor Eurofighter Typhoon italiene cu avioane F-16 românești a fost o decizie exclusiv militară, luată pentru a oferi patrulei române o libertate mai mare de acțiune și pentru a permite refacerea resurselor aeronavelor italiene. Potrivit acestora, la momentul schimbului ambele patrule se aflau simultan în aer, iar decizia nu a fost determinată de epuizarea resurselor avioanelor italiene, ci de considerente tactice și procedurale. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat drona la ora 09.
39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. După pătrunderea în spațiul aerian național, aparatul a urmat traseul comunicat oficial: Sulina – Brăila – Fetești – Buzău. Ruta este neobișnuită deoarece drona nu a continuat pe o direcție relativ constantă spre vest.