Traseul Via Transilvanica, cunoscut până acum mai ales de drumeți, bicicliști și călăreți, va deveni între 2026 și 2028 teren de lucru pentru cercetători și artiști. Proiectul Terra Memoriae, lansat de Tășuleasa Social și UmanEast pentru Educație și Cultură, împreună cu Radio România Cultural, vrea să adune ce se mai poate salva din memoria celor aproximativ 400 de comunități de pe cei circa 1.600 de kilometri ai drumului: povești, gesturi, meșteșuguri, graiuri, gusturi și felul în care oamenii și-au construit casele și și-au înțeles locul. Este o cursă contra timpului. În multe dintre aceste sate, cei care mai știu cum se făceau lucrurile sunt tot mai puțini.
Concret, vor avea loc nouă rezidențe culturale, răspândite în cele opt ținuturi ale traseului. La ele participă oameni din domenii care rar lucrează împreună: literatură, gastronomie, antropologie, arhitectură, teatru, istorie, fotografie, arte vizuale și biologie. Primele proiecte anunțate sunt în Bucovina. Moni Stănilă semnează „Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, iar Adriana Sohodoleanu pune o întrebare foarte concretă: „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”. Pe listă mai sunt Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, arhitectul Dorin Ștefan împreună cu studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel cu studenții lui, Iosif Király și Alexandru Stermin. Fiecare rezidență trebuie să lase ceva în urmă, fie text, imagine, înregistrare audio, obiect, lucrare sau arhivă. Rezultatul nu pleacă spre un muzeu din capitală, ci rămâne legat de comunitatea în care a fost făcut.
Proiectul pleacă de la trei întrebări: „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?”. Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, spune că mersul pe traseu i-a arătat „un peisaj etnografic aproape inepuizabil”. Ținta lui declarată este ca oamenii, inclusiv străinii, să aibă „șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”. George Gîlea, președintele UmanEast, spune că un drum nu se înțelege doar prin peisaj, ci și prin oamenii, istoria și patrimoniul locurilor. El descrie proiectul drept o invitație de a construi „o cultură a memoriei”.
Momentul nu e ales la întâmplare. Terra Memoriae se încheie odată cu Centenarul Radio România. Pe 1 noiembrie 2028, la Sala Radio, sunt programate un spectacol, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment despre cultură și memorie. Pentru radioul public, parteneriatul înseamnă conținut original strâns din teren, într-un an aniversar. Pentru Via Transilvanica, înseamnă o nouă etapă. Traseul a fost promovat până acum ca experiență de drumeție, iar acum vrea să fie și un spațiu cultural în aer liber. Asta îl poate face mai atractiv pentru un turism cultural care să lase bani și atenție în sate pe care altfel nu le vizitează nimeni.
Proiectul vine după câțiva ani în care traseul a crescut constant. Tășuleasa Social a inaugurat în 2022 primii 1.400 de kilometri, după patru ani și jumătate de muncă, între Putna și Drobeta-Turnu Severin. Din 2025 a început extinderea spre alte regiuni istorice. Tot atunci a apărut Terra Borza Teutonica, un ținut nou de 170 de kilometri, prin care Brașovul a devenit a treia poartă de intrare pe traseu. Rămâne de văzut ce se întâmplă după 2028. O arhivă a memoriei are valoare doar dacă rămâne accesibilă și e îngrijită în continuare, iar de asta va depinde dacă Terra Memoriae ajunge o resursă durabilă pentru comunități sau doar un proiect aniversar reușit.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original