Ediția din 2026 a Turului României va începe pe 8 septembrie, prin prezentarea echipelor la Chișinău, iar prima etapă va avea loc pe 9 septembrie, integral pe teritoriul Republicii Moldova. Este pentru prima dată când plutonul Micii Bucle pornește dintr-un alt stat și, conform Federației Române de Ciclism, prima dată când cursa ajunge pe teritoriul Basarabiei.
Cătălin Sprînceană spune că ideea unui start la Chișinău exista de mai mulți ani, dar Turul și echipa de organizare aveau nevoie de maturitate și stabilitate financiară înainte de a face acest pas. „Turul a trebuit să ajungă la o anumită maturitate, iar echipa de organizare să se rodeze trei-patru ani, ca să mergem cu toată încrederea în Republica Moldova. Iată că anul acesta am reușit”, a declarat președintele Federației.
Turul României ar putea pleca și din alte țări Startul din Republica Moldova nu este gândit ca o excepție. Federația vrea ca Turul României să mai pornească, în anii următori, și din alte state vecine. „Nu vă ascund faptul că, dacă lucrurile merg bine, mi-aș dori ca Turul României să plece dintr-un alt stat și pe viitor.
Sigur, să se întoarcă în Republica Moldova într-un ciclu de câțiva ani, dar și să plece din alte state, eventual state vecine din Balcani”, a declarat Sprînceană. Strategia urmărește modelul marilor tururi, care organizează periodic primele etape în afara țării de origine. În viziunea conducerii Federației, asemenea plecări ar putea mări expunerea internațională a competiției și ar transforma Turul României într-un proiect regional.
Startul de la Chișinău are și o miză sportivă. Federația speră ca evenimentul să ajute la relansarea ciclismului din Republica Moldova și să atragă copii și familii către acest sport. Aproximativ 450 de oameni vor fi cazați la Chișinău Organizarea unei etape într-un alt stat aduce însă costuri suplimentare.
Federația Română de Ciclism a solicitat sprijin financiar Guvernului Republicii Moldova, în special pentru acoperirea cheltuielilor de cazare. Aproximativ 450 de persoane sportivi, membri ai echipelor, oficiali, organizatori și personal tehnic vor fi cazate la Chișinău în perioada 8-9 septembrie. „Cazările reprezintă cel mai important centru de cost al Turului României.
Conform regulamentelor UCI, organizatorul unui tur ciclist la acest nivel trebuie să ofere gratuit cazările, mesele și întregul pachet de acomodare pentru echipe, staff tehnic și participanți”, a explicat Sprînceană. Bugetul total al ediției este încă în construcție. Federația așteaptă să stabilească după cursă dacă etapa din Republica Moldova a fost mai scumpă decât una organizată în România și care va fi contribuția finală a autorităților de la Chișinău.
Principala sursă de stabilitate financiară rămâne contractul pe cinci ani semnat cu sponsorul principal al Turului. Federația încearcă să atragă și contribuții de la autoritățile locale din orașele și județele traversate de cursă. Finala se mută în fața Ateneului Român Una dintre principalele noutăți ale ediției este schimbarea zonei de start și sosire a circuitului final din București.
În locul Parcului Izvor, folosit în ediția precedentă, infrastructura cursei va fi instalată în parcarea din fața Ateneului Român, pe Calea Victoriei. „Am reușit, cu eforturile Primăriei Generale a Capitalei, să stabilim o nouă zonă de start-sosire, chiar pe Calea Victoriei, în parcarea din fața Ateneului”, a comunicat Cătălin Sprînceană. Circuitul va trece pe lângă Ateneul Român, Palatul Regal și Piața Revoluției și va fi prelungit pe Șoseaua Kiseleff până la Arcul de Triumf.
„Este o zonă absolut superbă. Ateneul, Palatul Regal și Calea Victoriei sunt repere foarte importante pentru Capitală și pentru Turul României”, a afirmat președintele Federației. Traseul va avea aproximativ zece kilometri și va păstra Calea Victoriei, care a atras un public numeros la ediția precedentă.
Federația vrea ca traseul bucureștean să fie schimbat periodic, astfel încât imaginile transmise la televiziune să prezinte cât mai multe obiective turistice ale Capitalei. Legătura simbolică dintre Chișinău și București Extinderea până la Arcul de Triumf are și o semnificație simbolică: Turul va începe lângă Arcul de Triumf din Chișinău și se va încheia lângă monumentul cu același nume din București. „Plecând de la Chișinău, de lângă Arcul de Triumf de acolo, vom termina la București, cu Arcul de Triumf din Capitala României”, a explicat Sprînceană.
Președintele Federației consideră că noul circuit este „varianta optimă și cea mai frumoasă” folosită în ultimii ani și speră ca etapa finală să aducă și mai mulți spectatori pe străzile Bucureștiului. Etapa-regină va avea aproximativ 220 de kilometri Deși traseul ediției din 2026 nu include Transfăgărășanul sau o altă ascensiune alpină emblematică, organizatorii au pregătit două etape care pot decide clasamentul general. Etapa-regină va fi cea dintre Piatra Neamț și Băile Balvanyos, cu o lungime de aproximativ 220 de kilometri.
Rutierii vor avea de trecut două cățărări importante: ascensiunea către Pasul Oituz și urcarea finală spre stațiunea Băile Balvanyos. O altă dificultate importantă va apărea în etapa următoare, pe traseul dinspre Săcele către Pasul Bratocea, urmat de coborârea spre Cheia. „Nu sunt cățărări la fel de importante ca Transfăgărășanul, dar sunt două cățărări importante, unde așteptăm cât mai multă lume în vârf, în Pasul Oituz și în Pasul Bratocea, să încurajeze plutonul profesionist”, a declarat Sprînceană.
Acesta explică absența Transfăgărășanului prin strategia de rotație a traseului. Turul României trebuie să ajungă în toate marile regiuni geografice într-un ciclu de aproximativ trei ediții, fără să rămână blocat anual în aceeași zonă montană. Audiență TV, public pe traseu și impact turistic Succesul ediției va fi măsurat prin audiența televiziunii, vizibilitatea în social media, numărul spectatorilor și impactul produs în comunitățile traversate.
Federația va solicita date de la primării, consilii județene, raioane și de la Guvernul Republicii Moldova pentru a evalua efectele turistice și economice. Sprînceană spune însă că datele exacte pot fi calculate numai după terminarea cursei. „Un indicator va fi prezența publicului pe marginea traseului.
Asta nu putem ști decât în timpul Turului. În momentul de față nu avem decât prognoze”, a explicat președintele FRC. Competiția va fi transmisă în direct la televiziune, iar imaginile vor fi folosite și pentru promovarea turistică a zonelor traversate.
Federația pregătește și curse pentru copii și amatori, prin care încearcă să transforme Turul dintr-un eveniment destinat exclusiv profesioniștilor într-un festival mai larg al ciclismului. România a început și discuțiile pentru Giro d’Italia Pe termen lung, dezvoltarea Turului României este legată și de proiectul aducerii unui mare tur în țară. Federația Română de Ciclism a început discuții cu RCS Sport, organizatorul Giro d’Italia, pentru a identifica un an în care competiția italiană ar putea porni din România.
„Am început niște discuții cu organizatorul, cu RCS, pentru a găși un an în care ar putea fi fezabil startul din România”, a declarat Sprînceană. Proiectul ar avea nevoie de sprijinul Guvernului și de o investiție considerabilă. Bulgaria a cheltuit între 11 și 15 milioane de euro pentru cele trei etape ale Giro organizate pe teritoriul său, conform informațiilor invocate de președintele Federației.
Președintele Federației consideră că o asemenea competiție ar trebui să lase în urmă experiență, infrastructură și o creștere a nivelului de organizare al Turului României. „Nu putem gândi o mare plecare a Turului Italiei din România fără să o legăm de evoluția Turului României. Turul României ar trebui să continue moștenirea pe care Giro ar lăsa-o în România”, a afirmat acesta.
La finalul interviului, Cătălin Sprînceană a lansat un apel către public să vină pe traseu, în special la etapa finală din București. „Ar fi frumos ca, cel puțin la etapa finală, să umplem străzile cu public, pentru că va fi un show de zile mari”, a transmis președintele Federației Române de Ciclism. INTERVIU COMPLET Reporter: Domnule Cătălin Sprînceană, suntem cu câteva luni înaintea startului Turului României, o competiție de referință care, pentru prima dată în istoria sa, va începe în afara granițelor României.
Prima etapă se va desfășura integral în Republica Moldova. Cum a apărut concret ideea startului de la Chișinău și care a fost partea cea mai dificilă: acordul politic, finanțarea sau organizarea sportivă? Cătălin Sprînceană: Vă mulțumesc mult pentru invitația de a acorda acest interviu.
Ideea plecării Turului României din Republica Moldova se învârte de mai mulți ani în cadrul Federației Române de Ciclism. Este un lucru destul de intuitiv, plecând cumva de la ideea de a urma exemplul marilor tururi. Turul Franței și Turul Italiei au plecat de mai multe ori din alte țări.
Anul acesta, Giro d’Italia a plecat din Bulgaria, iar primele trei zile s-au desfășurat în Bulgaria. Turul Franței a plecat din Barcelona, din Spania. Nu cred că ne trebuie un efort foarte mare de gândire pentru a alege Republica Moldova, care este un stat vecin, un stat geamăn și un stat apropiat, pentru plecarea Turului României.
Bineînțeles, și Turul României a trebuit să ajungă la o anumită maturitate, iar echipa de organizare a trebuit să se rodeze timp de trei-patru ani, astfel încât să putem merge cu toată încrederea în Republica Moldova. Iată că anul acesta am reușit. Ideea exista în cadrul Federației Române de Ciclism chiar înainte ca eu să devin președintele Federației.
Nu vreau să îmi asum în totalitate meritul. Este rezultatul unui efort și al unei gândiri de grup. Reporter: Ați amintit, la lansarea traseului, că și în anul 1937 fusese gândit un start de la Chișinău.
Putem vorbi despre o reparație istorică? Cătălin Sprînceană: Cred că, la momentul respectiv, Chișinăul făcea parte integrantă din România. Din cauza situației existente la nivel european, acel start nu s-a mai putut realiza.
Vorbim, la aproape 90 de ani distanță, despre o reparație istorică a acelui moment. Prin acest start din Republica Moldova bifăm mai multe lucruri. În primul rând, este o premieră pentru Turul României, pentru că pleacă dintr-un alt stat.
Nu vă ascund faptul că, dacă lucrurile vor merge bine, mi-aș dori ca Turul României să plece și în viitor dintr-un alt stat. Sigur, mi-aș dori să se întoarcă în Republica Moldova într-un ciclu de câțiva ani, dar și să plece din alte state, eventual din state vecine din Balcani. O altă premieră este că, cel puțin conform informațiilor istorice pe care le avem la îndemână, Turul României nu a ajuns niciodată cu roțile bicicletelor pe teritoriul Basarabiei, pe teritoriul actual al Republicii Moldova.
În 1937 fusese planificat un tur de peste 1. 000 de kilometri, care nu s-a mai desfășurat din cauza contextului. Consider, de asemenea, că Turul României reprezintă o bună ocazie de a întări sportul moldovenesc și ciclismul moldovenesc și de a-i ajuta pe vecinii noștri de peste Prut să înceapă să își contureze din nou o cultură a ciclismului, o cultură care a fost uitată.
Reporter: Organizarea unei etape într-o altă țară presupune o investiție semnificativă. Turul României are parteneri și sponsori, dar cine va acoperi costurile etapei din Republica Moldova? Ce indicatori veți folosi pentru a stabili dacă proiectul a fost un succes: publicul de pe traseu, audiența TV, impactul turistic sau numărul copiilor atrași către ciclism?
Cătălin Sprînceană: Indicatorii despre care vorbiți vor fi evaluați la finalul Turului. În acest moment nu putem face decât o prognoză și ne putem da seama ce impact ar trebui să aibă Turul României prin această plecare și, în general, prin întreaga ediție. Toate aceste cifre sunt evaluate, de regulă, la finalul competiției.
Vom avea date din zona social media și cifre din zona televiziunii, pentru că Turul va fi transmis, la fel ca anul trecut, în direct la Prima Sport. Sperăm să primim indicatori și din partea autorităților locale. Încercăm să măsurăm impactul în comunități și ne bazăm foarte mult pe statisticile pe care le primim de la primării, de la consiliile județene și, în acest caz, de la raioane sau de la Guvernul Republicii Moldova.
Un alt indicator va fi prezența publicului pe marginea traseului. Acest lucru nu îl putem afla decât în timpul Turului. În momentul de față avem doar prognoze.
În privința bugetului, acesta este încă în construcție, pentru că avem de-a face cu o premieră. Există un proces de avizare prin care noi nu am mai trecut niciodată. Sunt costuri pe care le prognozăm, dar pe care nu le putem calcula acum până la ultima virgulă.
După Tur vom face o evaluare pragmatică pentru a vedea dacă această etapă din Republica Moldova ne-a costat mai mult sau mai puțin. Tot atunci vom afla care va fi contribuția Republicii Moldova. Am făcut o solicitare către Guvernul Republicii Moldova pentru acoperirea unor costuri.
Nu este absolut niciun secret. Vorbim în special despre costurile de cazare din Chișinău. Vom avea aproape 450 de oameni care se vor caza la Chișinău în perioada 8-9 septembrie.
Cazările reprezintă cel mai important centru de cost al Turului României. Conform regulamentelor Uniunii Cicliste Internaționale, organizatorul unui tur ciclist de acest nivel este responsabil să ofere gratuit cazările, mesele și întregul pachet de acomodare pentru echipe, staffurile tehnice și participanți. Aici avem, așadar, cel mai important centru de cost.
O mare parte a bugetului vine din partea partenerilor noștri, cu care am reușit anul trecut să semnăm un contract pentru încă cinci ani. Am redesenat și am modernizat Turul României începând din 2019. Până atunci, competiția trecuse printr-o perioadă de stagnare de aproape un deceniu.
Turul a revenit în 2019 cu sprijinul Auchan România și al celuilalt partener foarte important, instituția care se numește acum Agenția Națională pentru Sport și care, în trecut, a fost Ministerul Tineretului și Sportului și, ulterior, Ministerul Sportului. Am reușit să avem, de la o ediție la alta, un Tur mai reușit și îmbunătățit. Ne bucurăm că avem stabilitate și predictibilitate financiară din partea Auchan România, printr-un nou contract pentru cinci ani.
Încercăm să atragem bugete și din partea autorităților locale. Scriem proiecte la Iași, la Piatra-Neamț și la Consiliul Județean Neamț, în județul Prahova și la Primăria Ploiești. Am câștigat deja un proiect și am semnat un contract cu Primăria Sectorului 1 din București pentru marea finală din 13 septembrie.
Încercăm astfel să construim un buget care să permită organizarea Turului la nivelul pe care ni-l dorim. Reporter: Mi-ați anticipat întrebarea despre circuitul din București. Anul trecut am fost prezent pe traseu, iar Calea Victoriei a fost probabil locul în care s-au strâns cei mai mulți oameni.
Anul acesta traseul este ușor redesenat. Au influențat șantierele din București și restricțiile de circulație alegerea traseului? Cătălin Sprînceană: În ultimii ani, traseul a fost de fiecare dată puțin diferit.
Am avut un circuit între Piața Unirii și Piața Alba Iulia, apoi am avut circuitul care ajungea pe Calea Victoriei. Anul acesta vom merge mai departe de Calea Victoriei, până spre Piața Victoriei și Arcul de Triumf. Nu vă ascund faptul că am venit cu o filozofie nouă pentru ultima etapă a Turului României.
Dacă Turul României își propune ca, într-un ciclu de trei ediții, să cuprindă întreg teritoriul României și toate marile regiuni geografice, și în București ne-am gândit să schimbăm periodic traseul. Vrem să îi oferim Turului, de la un an la altul sau la un ciclu de doi ani, ceva nou. Turul României reprezintă un instrument excelent prin care poate fi descoperită inclusiv Capitala.
Ar fi păcat să nu schimbăm traseul din București astfel încât să promovăm mai multe obiective turistice. Într-un ciclu de doi-trei ani, încercăm să cuprindem majoritatea obiectivelor turistice importante. Experiența traseului de anul trecut a fost foarte bună, iar Calea Victoriei s-a dovedit o rețetă câștigătoare.
Ne-am bucurat și de un public care, trebuie să recunoaștem, era prezent acolo nu neapărat pentru Tur. Dar să știți că lucrul acesta se întâmplă peste tot în lume. Competiția beneficiază de publicul care se află deja în centrul orașului, iar oamenii descoperă cursa.
Anul acesta rămânem, în linii mari, pe același traseu, dar îl extindem pe Șoseaua Kiseleff până la Arcul de Triumf. Șoseaua Kiseleff este un bulevard generos și verde, care are la capăt unul dintre cele mai frumoase monumente ale României, Arcul de Triumf, un monument identificat cu Bucureștiul. Anul acesta vom pleca de la Chișinău, din apropierea Arcului de Triumf de acolo, și vom termina la București, în apropierea Arcului de Triumf din Capitala României.
Acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut această extensie a traseului. Va fi un traseu mai lung, de aproximativ zece kilometri. Cred că este, în acest moment, cea mai frumoasă și cea mai bună variantă de traseu pe care a avut-o Turul României în ultimii ani.
Sperăm să avem parte de și mai mult public. Cu această ocazie vreau să vă ofer și o informație în premieră. Cu sprijinul Primăriei Generale a Capitalei, am reușit să stabilim o nouă zonă de start și sosire, chiar pe Calea Victoriei, în parcarea din fața Ateneului Român.
Anul acesta vom avea zona de start și sosire într-o zonă istorică. Dacă anul trecut am fost în Parcul Izvor, lângă Palatul Parlamentului, anul acesta vom avea zona de start și sosire în parcarea generoasă din fața Ateneului. Este o zonă absolut superbă.
Ateneul, Palatul Regal și Calea Victoriei sunt repere foarte importante pentru Capitală și pentru Turul României. Reporter: Traseul din acest an nu este la fel de alpin sau de carpatic precum cele ale unor ediții precedente. Nu avem Transfăgărășanul, probabil și pentru că vreți să treceți prin cât mai multe regiuni.
Care va fi etapa-regină și care sunt cățărările care vor produce principalele diferențe în clasamentul general? Cătălin Sprînceană: Este foarte complicat să ai o cățărare emblematică la fiecare ediție, pentru că altfel Turul s-ar plafona într-o singură regiune. Suntem Turul României și suntem datori să ajungem cu această competiție în toată țara, într-un ciclu de aproximativ trei ediții.
Anul acesta vom avea, între Piatra-Neamț și Băile Balvanyos, o etapă lungă, de aproximativ 220 de kilometri, care va cuprinde două cățărări. Una dintre ele este urcarea spre Pasul Oituz, iar cealaltă este ascensiunea către stațiunea Băile Balvanyos, la finalul etapei. Aceasta este considerată etapa-regină a ediției din acest an.
Ea va fi completată, în etapa a patra, de cățărarea pe care mulți dintre noi am parcurs-o, dacă nu cu bicicleta, cel puțin cu mașina, dinspre Săcele spre Pasul Bratocea. Este cățărarea de pe DN1A, dinspre Săcele spre Pasul Bratocea, urmată de coborârea către stațiunea Cheia. Vom avea, în linii mari, două cățărări importante anul acesta.
Sigur, nu sunt la fel de importante precum Transfăgărășanul, dar sunt două ascensiuni unde așteptăm cât mai multă lume în vârf, în Pasul Oituz și în Pasul Bratocea, pentru a încuraja plutonul profesionist. Reporter: Sunteți acum la una dintre cele mai importante competiții cicliste organizate în România. Ciclocrosul și mountain bike-ul au crescut în popularitate.
Avem Campionatele Europene de la Cheile Grădiștei și vom avea, în noiembrie, Campionatele Europene de ciclocros pentru tineret și master la Vatra Dornei, competiție care va reveni și în 2027. Poate România să construiască în jurul acestor evenimente un circuit internațional permanent și, în viitor, să găzduiască inclusiv o etapă de Cupă Mondială de ciclocros? Cătălin Sprînceană: Sigur că da.
Este unul dintre obiectivele Federației Române de Ciclism. Se vorbește foarte mult despre faptul că în România nu există marea performanță în ciclism. Acesta este adevărul și nu putem băga sub preș acest lucru.
Considerăm însă că marea performanță vine și ca rezultat al unei culturi a ciclismului, pe care România încă nu o are. În paralel cu investițiile pe care Federația Română de Ciclism le face în echipa națională, cu accent pe tineret, considerăm că este prioritar ca în România să se desfășoare anual evenimente foarte mari de ciclism. Aceste competiții atrag publicul pe marginea traseului, atrag copiii și familiile.
Românii au ocazia să vadă la ei acasă competiții majore și să fie inspirați să facă sport. În acest fel crește baza ciclismului. Este o strategie care a început să capete contur și să se materializeze odată cu organizarea primului Campionat European de mountain bike, în 2024, aici, la Cheile Grădiștei.
După acel Campionat European am reușit, cu sprijinul Uniunii Europene de Ciclism, al Agenției Naționale pentru Sport, al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și al partenerilor noștri, să obținem încă două Campionate Europene foarte importante. Chiar în acest moment mă aflu la Cheile Grădiștei, pentru Campionatul European de tineret. Aș îndrăzni să spun că este, din foarte multe puncte de vedere, un campionat mai important decât cel pentru seniori din 2024, care a fost transmis în direct pe Eurosport.
Avem aici 540 de tineri din 32 de țări, iar echipa națională a României numără nu mai puțin de 51 de sportivi. Vorbim despre copii cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, care au oportunitatea să participe acasă la un eveniment major. Au posibilitatea să facă schimb de experiență, să învețe și să facă următorul pas în ciclism.
Mai mult decât atât, avem public, avem părinți și oameni care vin special pentru această competiție. Poate că unii își vor îndruma copiii către ciclism pentru că au văzut acest eveniment minunat în România. În același set de exemple intră și cel de-al doilea Campionat European pe care îl vom organiza anul acesta în România.
Va fi tot pentru tineri, pentru copii cu vârste între 13 și 16 ani, la Vatra Dornei, în luna noiembrie, dar la disciplina de iarnă a ciclismului, ciclocrosul. Uniunea Europeană de Ciclism a atașat evenimentului și o componentă pentru amatori și master. Împreună, cele două Campionate Europene și Turul României reprezintă un pachet generos de evenimente majore care se desfășoară anul acesta în România.
Sperăm ca acest pachet să contribuie la creșterea bazei ciclismului românesc, la formarea culturii ciclismului și la stimularea copiilor să practice acest sport. Evenimentele contribuie și la promovarea turismului, pentru că întrecerile de ciclism sunt motoare foarte importante pentru turismul românesc. Turul României oferă imagini cu cele mai frumoase regiuni pe care le traversează plutonul, cu monumente istorice și cu zone geografice spectaculoase.
Avem promovarea zonelor în care se desfășoară cele două Campionate Europene. La Cheile Grădiștei vorbim despre zona ecoturistică Bran-Moeciu, încărcată și cu istorie. Prin Campionatul European de la Vatra Dornei promovăm nordul României și Bucovina.
Iată câte avantaje au aceste evenimente. Nu discutăm doar despre performanță și nu discutăm doar despre un eveniment sportiv. Discutăm despre competiții care ne ajută să construim o cultură a ciclismului, care îi stimulează pe copii să practice acest sport și care promovează România.
Reporter: Ați vorbit și despre impactul economic al competițiilor. Spuneați că ediția precedentă a Turului României a generat peste 1. 100 de locuri de cazare.
Cătălin Sprînceană: Atenție, vorbim despre 1. 100 de locuri de cazare doar pentru organizatori. În ceea ce privește locurile de cazare generate de public, ar fi interesant să realizăm un studiu.
Sper să avem un asemenea studiu poate chiar începând din acest an. Un impact există și ne bucurăm că este din ce în ce mai recunoscut de autorități. Reporter: Ați vorbit în trecut despre dificultățile de organizare a competițiilor de ciclism în parcurile din București.
Existau blocaje juridice legate de legislația spațiilor verzi, Codul rutier și regulamentele locale. Au fost depășite aceste obstacole? Se vor putea organiza în viitor competiții în parcurile Capitalei?
Cătălin Sprînceană: Nu. Din păcate, nu am trecut peste acest obstacol. Sper să reușim, împreună cu Primăria Generală a Capitalei, să găsim o soluție, una care să inspire și alte autorități din țară.
Dacă discutăm, de exemplu, despre ciclocros, vom observa că cele mai mari competiții pe care le vedem în fiecare iarnă la Eurosport se desfășoară în parcurile orașelor. Marea majoritate a parcurilor importante din București au deja poteci pietonale care pot fi folosite pentru aceste evenimente și care nu afectează configurația parcului. Nu se deteriorează gazonul sau spațiul verde.
Pentru București ar fi un câștig să permită desfășurarea acestor evenimente în parcuri. Discutăm despre beneficiile competițiilor sportive pentru sănătate, pentru promovarea orașului și pentru comunitate. Reporter: Care este stadiul actual al velodromului din Craiova?
Când ar putea intra într-un circuit competițional și când ar putea fi folosit de sportivii români pentru antrenamente? Cătălin Sprînceană: Am avut recent o vizită la Craiova, împreună cu reprezentanții beneficiarului, Consiliul Județean Dolj, cu domnul vicepreședinte Mihai Neațu și cu reprezentanții constructorului. M-am bucurat să văd un stadiu foarte avansat comparativ cu situația pe care o găsisem la ultima noastră vizită, care a avut loc cu ocazia plecării Turului României din 1 septembrie 2025.
Am constatat că se lucrează în fiecare zi. Șantierul este unul viu și am primit informația pe care o așteptăm cu toții: în 2029 velodromul va fi funcțional. Probabil că șantierul se va închide undeva în 2028, dar atât pista velodromului, cât și pista de atletism au nevoie de omologări din partea federațiilor internaționale.
Luând în calcul și această perioadă de omologare, în 2029 se pare că vom avea velodromul funcțional. Mai mult decât atât, ne dorim foarte mult ca, în toamna anului 2029, Campionatele Naționale de pistă ale României să se întoarcă acasă, în România. Este absolut rușinos să le organizăm în Bulgaria de aproape zece ani.
Am purtat discuții și cu președintele Uniunii Europene de Ciclism, domnul Enrico Della Casa, care este foarte interesat de stadiul lucrărilor. Ne dorim să inaugurăm velodromul printr-un eveniment internațional major. Reporter: Toți fanii ciclismului din România au privit probabil cu puțină invidie startul Giro d’Italia din Bulgaria.
În România se vorbește în mod recurent despre posibilitatea găzduirii startului unui mare tur. În perioada în care Eduard Novak conducea Ministerul Sportului se discuta despre Turul Franței. Giro pare însă mai apropiat, inclusiv datorită comunității românești din Italia.
S-au purtat discuții? Am putea avea în următorii cinci ani startul unui mare tur din România? Cătălin Sprînceană: Pe noi ne leagă foarte multe lucruri de Italia.
Cu atât mai mult, Federația Română de Ciclism a făcut anul acesta un alt pas important: a deschis în Italia un centru de pregătire pentru sportivii români, în special pentru tineri. Centrul se află la San Vito al Tagliamento, o localitate mică din regiunea Friuli, în nord-estul Italiei. Coroborat cu faptul că avem o comunitate numeroasă de români în Italia și cu faptul că suntem țări latine și ne leagă atât de multe lucruri, este evident că ne dorim ca Giro d’Italia să vină și în România.
Mai ales că eu am fost primul invidios pe Bulgaria. Trebuie însă să fim realiști. Bulgaria a investit anul acesta, conform unor surse, 11 milioane de euro, iar conform altora, 15 milioane de euro.
Probabil că suma se află undeva la mijloc. Este o sumă considerabilă pentru trei zile de concurs. Am început discuții cu organizatorul, RCS Sport, pentru a identifica, în primul rând, un an în care startul din România ar fi fezabil.
După aceea trebuie să avem o discuție la cel mai înalt nivel al Guvernului României pentru a primi susținere. Procesul de identificare a unei date fezabile este în desfășurare. Ulterior, va trebui să mergem în fața reprezentanților Guvernului României și să încercăm să îi convingem că plecarea Giro d’Italia din România ar fi un motor excelent pentru turismul românesc.
Pentru că am început această discuție vorbind despre Turul României, cred că un start al Giro ar fi un motor extraordinar și pentru Turul României. Nu putem gândi o mare plecare a Turului Italiei din România fără să o legăm de evoluția Turului României. Turul României ar trebui să continue această moștenire pe care Giro d’Italia ar lăsa-o în România odată cu „Grande Partenza”.
Ne gândim la cele două proiecte în paralel. Sunt convins că o plecare a Giro d’Italia din România ar putea ridica foarte mult nivelul de organizare al Turului României în anii următori. Reporter: La final, aș vrea să discutăm și despre sportivii români.
Am avut în ultimii ani rezultate bune prin Vlad Dascălu și Ede Molnár. Care sunt tinerii sportivi români pe care publicul ar trebui să îi urmărească în următorii doi-trei ani? Cătălin Sprînceană: Vă invit să urmăriți activitatea Federației Române de Ciclism pe rețelele sociale, pentru că acolo veți găși foarte multe nume.
Acesta este un lucru îmbucurător. Vă dau un singur exemplu. La baza sportivă din Italia, tinerii au început să participe la competiții regionale și să urce pe podium.
Este foarte simplu să dau un singur nume de câștigător, dar aș vrea să ne gândim că un câștigător are în spate o echipă. Echipa națională Under-17, echipa de cadeți, a lucrat foarte bine pentru ultimele rezultate obținute în Italia, în competițiile regionale. Pe pagina Federației pot fi găsite toate rezultatele.
În ceea ce privește mountain bike-ul, am reușit anul acesta o serie de performanțe notabile. Prin Ede Molnár, de la Dinamo Mit Clima BikeXpert, am obținut o medalie de bronz la Campionatul European de mountain bike eliminator. Prin Mate Szakács, sportivul celor de la CSM Unirea Alba Iulia, am obținut o medalie într-o etapă de Cupă Mondială la aceeași disciplină.
România a reușit anul acesta, în ciuda greutăților, să rămână prezentă pe podiumurile Campionatelor Europene și ale Cupelor Mondiale. În ultimii ani am reușit să avem o anumită constanță. În 2019 l-am avut pe Vlad Dascălu campion mondial și campion european la tineret.
A urmat o pauză de patru ani în care am lipsit de pe podiumul marilor competiții. În 2023, Vlad Dascălu a câștigat Campionatul European la mountain bike, în proba olimpică. În același an, Ede Molnár a câștigat Campionatul European la mountain bike eliminator.
Între 2023 și 2026 am reușit, an de an, să obținem mai multe rezultate. L-am avut pe tânărul Roland Szigyarto, unul dintre sportivii despre care vorbeam când am discutat despre rezultatele din Italia, care ne-a adus o medalie de bronz la un Campionat European de tineret la ciclocros. Am avut-o și pe Diana Faur, care anul trecut, în Suedia, ne-a adus o medalie de argint la Campionatul European de mountain bike pentru tineret, competiție pe care o organizăm acum la Cheile Grădiștei.
Anul acesta au venit rezultatele lui Ede Molnár și Mate Szakács. În mountain bike suntem ceva mai bine reprezentați la nivel înalt. Mai mult decât atât, Vlad Dascălu s-a întors în competiții după perioada de suspendare și are o evoluție foarte bună.
Îi lipsesc încă punctele necesare pentru a pleca din față în Cupa Mondială, dar în fiecare etapă la care a participat a reușit depășiri importante. Deși a plecat de pe poziții din spatele grilei, în jurul locurilor 70-80, a reușit să termine o etapă de Cupă Mondială pe locul 29, iar ultima pe locul 20. Acest lucru ne dă încredere că, în momentul în care va pleca din fața plutonului, din primele rânduri, poate va reuși să revină și pe podiumul Cupei Mondiale.
Semnele sunt foarte bune. El va participa peste aproximativ o săptămână la Campionatele Europene pentru seniori din Elveția. La șosea construim.
La șosea și la pistă suntem în proces de construcție. Avem o generație nouă de sportivi pe care o creștem la San Vito și în care investim foarte mult, atât pentru șosea, cât și pentru pistă. Reporter: Vă mulțumesc pentru interviu.
Sperăm ca ediția din acest an să fie una de succes, să crească numărul spectatorilor de pe marginea drumului și să avem, în viitor, și un start al Giro d’Italia din România. Cătălin Sprînceană: Vă mulțumesc mult. Vă rog să facem și un apel către publicul care ne citește.
Îi așteptăm pe oameni la Turul României și îi așteptăm pe traseu. Datele competiției sunt prezentate pe site-ul Turului României, iar programul și orele de trecere vor fi publicate acolo. Ar fi frumos ca, cel puțin la etapa finală din București, să umplem străzile cu public, pentru că va fi un show de zile mari.
Și am uitat să vă spun un lucru foarte important, pe care trebuie să îl scrieți: Turul României va avea anul acesta și competiții pentru amatori și copii. Detaliile vor fi prezentate pe site. Ne dorim foarte mult și această componentă de masă.