Părinții care se întorc la serviciu la șase luni după nașterea copilului n-ar mai fi nevoiți să aleagă între salariu și indemnizația de creștere a copilului. Programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan prevede ca cele două venituri să poată fi încasate în același timp. Pentru copii, documentul propune și un instrument nou, „Contul Viitorului”: în primul an de viață al copilului, părinții ar putea deschide pe numele acestuia un cont de economii și investiții. Ambele măsuri urmăresc același lucru, adică mai mulți oameni activi pe piața muncii și mai puțini bani ținuți în afara economiei.
Pentru multe familii, schimbarea ar fi importantă. În regulile de acum, părintele care se întoarce la muncă înainte de finalul concediului renunță la indemnizație și primește în schimb un stimulent de inserție, mult mai mic. Mulți aleg de aceea să stea acasă până la capăt, iar angajatorii pierd oameni pregătiți pentru o perioadă lungă. Potrivit programului, părinții ar trebui să se poată întoarce la muncă „fără pierderea beneficiilor” pentru creșterea copilului. Documentul promite și mai multe creșe și program prelungit. Fără ele, măsura ar rămâne doar pe hârtie: puțini părinți se pot întoarce la birou cu un copil de șase luni dacă nu au unde să-l lase.
În text, „Contul Viitorului” apare doar ca principiu, iar detaliile concrete lipsesc. Nu se știe încă dacă statul va pune bani în cont, cât ar putea depune părinții, ce avantaje fiscale ar exista sau în ce ar fi investiți banii. Ideea seamănă cu modelele din alte țări, unde statul încurajează economisirea pe termen lung pentru copii. Același program vrea să dezvolte piața de capital, așa că măsura poate fi văzută și ca o metodă de a aduce economiile familiilor spre investiții, nu doar spre depozitele bancare.
Filozofia întregului program e rezumată chiar de autorii lui: „mai mulți oameni care muncesc, mai puține stimulente pentru nemuncă”. Pe lângă stimulentele pentru părinți, documentul propune și măsuri mai dure. Pensionarea anticipată ar fi eliminată în sistemele în care oamenii ies prea repede la pensie. Cumulul pensiei cu salariul la stat ar fi interzis, prin deblocarea proiectului de lege deja adoptat de Senat. Ajutoarele sociale ar urma să fie retrase treptat după angajare, iar persoanele apte de muncă le-ar primi doar dacă lucrează sau urmează cursuri de formare. Guvernul vrea să revizuiască și Legea dialogului social și contractele colective care prevăd „drepturi exagerate”, un subiect pe care sindicatele îl vor contesta aproape sigur.
Și pe partea fiscală, promisiunile sunt făcute cu grijă. TVA ar reveni la 19% doar „de îndată ce România își va permite”, deci fără un termen. Cota unică rămâne, iar impozitul minim pe cifra de afaceri ar dispărea de la 1 ianuarie 2027, cu mențiunea explicită că nu va fi amânat. Cumpărătorii de locuințe primesc o singură prelungire, de 12 luni, până la 31 iulie 2027, pentru cota de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025. Programul spune clar că nu vor mai exista alte prelungiri.
Pentru tineri, programul continuă subvenția pentru NEET, finanțată din fonduri europene până în 2029. Angajatorii primesc 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, pentru fiecare tânăr între 16 și 30 de ani înregistrat ca șomer la ANOFM, cu condiția să-l păstreze angajat cel puțin 18 luni. Subvenția ar fi extinsă și la absolvenții de studii tehnice angajați ca juniori în IT, iar ținta este de 5.000 de astfel de angajări pe an până în 2030. Rămâne de văzut câte dintre măsuri vor supraviețui negocierilor politice și constrângerilor bugetare. Promisiunile care cer bani, de la creșe la „Contul Viitorului”, depind însă de o situație bugetară pe care chiar programul o descrie ca fragilă.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original