Guvernul pe care îl propune premierul desemnat Siegfried Mureşan vrea să schimbe felul în care statul plăteşte pentru investiţiile din energie: banii publici ar urma să meargă către capacităţile care chiar au fost puse în funcţiune, nu către proiecte evaluate pe hârtie. Principiul apare în capitolul de energie al programului de guvernare 2026-2028. Documentul promite finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia şi Iernut, retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi o decizie finală, cu finanţarea asigurată, pentru Unităţile 3 şi 4. Pentru consumatori, schimbarea cea mai vizibilă ar fi un sprijin acordat în funcţie de venit, aplicat direct pe factură şi extins ulterior şi la gazele naturale.
Ajutorul ţintit este, probabil, partea cu cel mai mare efect politic. Schemele generale de plafonare au costat bugetul mult şi n-au făcut diferenţa între o gospodărie cu venituri mici şi una înstărită. Un mecanism legat de venit este mai ieftin şi mai corect, dar depinde de date fiscale şi sociale corecte şi de o colaborare bună între furnizori şi autorităţi, lucruri pe care administraţia românească nu le-a garantat până acum. Tot în zona tarifelor, programul cere un sistem de taxare a reţelelor care să încurajeze flexibilitatea şi să nu-i penalizeze pe cei care trec primii la electrificare, cum sunt proprietarii de pompe de căldură sau de maşini electrice. Contorizarea inteligentă ar urma să se generalizeze, fiind văzută drept condiţia de bază pentru tarifele diferenţiate. Prosumatorilor şi comunităţilor de energie li se promite un cadru legal simplu şi stabil, adică exact ce le-a lipsit în ultimii ani.
Pe partea de producţie şi stocare, Hidroelectrica rămâne unul dintre pilonii planului. Compania ar trebui să îşi termine investiţiile în hidrocentrale, baterii şi stocare prin pompare, inclusiv la Tarniţa-Lăpuşteşti, Frasin şi Bicaz, cu sprijin prin contracte pentru diferenţă. Guvernul vrea să finalizeze contractele de stocare deja începute şi să contracteze rapid apelurile deschise din cele trei scheme pentru baterii. Ajutorul public pentru stocare ar veni însă cu o condiţie: proiectele trebuie să furnizeze servicii de sistem. Pentru racordarea la reţea, unde se blochează multe proiecte, programul propune ca proiectele mature să aibă prioritate. Avizele tehnice ar primi termene de decădere şi ar necesita garanţii financiare, măsuri îndreptate împotriva celor care ţin ocupată capacitatea de reţea fără să construiască nimic.
La capitolul nuclear, formulările sunt mai prudente decât în alte programe de guvernare. Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni ar continua doar dacă se demonstrează că e viabil economic, iar în paralel ar fi analizate şi alte tehnologii de acest tip. Este o nuanţă importantă pentru un proiect prezentat ani la rând ca vârf de lance al industriei româneşti. Tot aici apare lansarea primei proceduri de concesionare pentru eolianul offshore din Marea Neagră, un domeniu în care România are legislaţie, dar niciun proiect concret. Programul mai prevede noi interconectări, creşterea capacităţii de schimb transfrontalier şi un rol mai mare de ţară de tranzit prin Coridorul Vertical şi Coridorul Verde.
Mai sunt câteva măsuri care primesc de obicei mai puţină atenţie. Termoficarea din marile oraşe ar urma să fie modernizată cu fonduri europene disponibile. Stocul de iarnă ar trebui constituit transparent, iar legislaţia privind stocurile de urgenţă ar fi reformată. Terminalul petrolier Constanţa şi transportul feroviar de produse petroliere ar fi tratate ca infrastructură strategică şi ar urma să fie eficientizate. Pentru companiile de stat din energie, programul promite consilii de administraţie profesioniste, mandate stabile, indicatori comparabili cu cei ai companiilor europene şi renunţarea la conducerile interimare prelungite. La nivelul statului ar apărea un registru unic al programelor energetice publice, indiferent de ministerul care le administrează. Dacă aceste angajamente vor fi respectate se va vedea din bugete şi din numirile de la conducerea companiilor, după ce noul cabinet va trece de votul din Parlament.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original