O masă de aer rece, de origine polară, a provocat o scădere bruscă a temperaturilor, valorile fiind cu până la 10-15 grade Celsius sub mediile climatologice ale ultimei decade a lunii iulie, conform directorului ANM, Elena Mateescu. Recorduri la toate stațiile meteorologice din București În Capitală, maximele din 22 iulie au fost: 17,4 grade Celsius la București-Băneasa, față de precedentul record de 21,5 grade; 18 grade la București-Filaret, față de vechiul record de 20,6 grade; 17,9 grade la București-Afumați, unde precedentul record pentru această dată era de 22,4 grade.
Valorile au fost cu atât mai neobișnuite cu cât, cu numai o zi înainte, temperatura maximă prognozată pentru București se apropiase de 30 de grade. Răcirea a fost însoțită de ploi, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Maxime de numai 15-18 grade în mai multe orașe Printre cele mai scăzute temperaturi maxime înregistrate miercuri s-au numărat: Brașov: 15,9°C Joseni: 16,2°C Miercurea-Ciuc: 16,9°C Urziceni: 17,2°C Buzău: 17,5°C Piatra Neamț: 17,9°C În multe dintre aceste localități, temperaturile din timpul după-amiezii au fost mai degrabă caracteristice unei zile răcoroase de toamnă decât celei mai călduroase perioade a anului.
În dimineața zilei de 23 iulie, mercurul termometrelor a coborât până la 8 grade la Lăpușna, Pătârlagele și Buzoiești. Nu au fost însă depășite minimele absolute istorice ale lunii iulie, a precizat ANM. Ce înseamnă, de fapt, recordul de frig Recordurile stabilite pe 22 iulie se referă la cele mai scăzute temperaturi maxime zilnice pentru această dată, adică la cele mai mici valori atinse de termometre în timpul zilei.
Nu au fost doborâte recordurile privind cele mai mici temperaturi minime din întreaga lună iulie. La nivel național, minima absolută a lunii este de minus 8 grade Celsius și a fost măsurată pe Vârful Omu, la 6 iulie 1933. În zonele locuite, ANM indică, printre altele, o valoare de 0,2 grade înregistrată la Miercurea-Ciuc, pe 6 iulie 1996, și 1,3 grade la Poiana Stampei, pe 18 iulie 1989.
Iulie este, în mod normal, cea mai călduroasă lună Episodul este cu atât mai spectaculos cu cât iulie, denumită tradițional luna lui „Cuptor”, este din punct de vedere climatologic cea mai călduroasă lună a anului în România. Potrivit caracterizării climatologice realizate de ANM pentru perioada 1961-2024, temperaturile medii ale lunii iulie depășesc 22 de grade în Câmpia Română, Dobrogea și sudul Podișului Moldovei. În mod obișnuit, pătrunderea maselor de aer tropical din nordul Africii determină temperaturi cu unul până la trei grade mai mari decât în iunie.
Contrastul față de marile episoade de caniculă este uriaș. Temperatura maximă absolută a lunii iulie în România este de 44,3 grade Celsius, înregistrată la Calafat pe 24 iulie 2007. În București, maxima absolută a lunii este de 42,4 grade, măsurată la stația Filaret pe 5 iulie 2000.
În aceeași zi au fost înregistrate 42,2 grade la Băneasa și 41,1 grade la Afumați. Cum a ajuns aerul polar deasupra României Răcirea a fost produsă de deplasarea unei mase de aer foarte rece, de origine polară, peste România. Alternanța rapidă dintre aerul tropical și cel polar poate provoca diferențe de temperatură foarte mari de la o zi la alta, în special atunci când schimbarea masei de aer este însoțită de fronturi atmosferice, ploi și vânt.
Aerul rece ar urma să influențeze România până spre sfârșitul săptămânii, chiar dacă temperaturile vor începe să crească treptat. Pentru 23 iulie, ANM prognoza maxime cuprinse între 20 și 30 de grade, iar pentru intervalul următor, între aproximativ 19 și 28 de grade. Potrivit Elenei Mateescu, probabilitatea ca temperaturile să depășească din nou 35 de grade va crește de la începutul săptămânii următoare, ceea ce ar putea aduce o revenire rapidă a caniculei după episodul de frig.
Recordul de frig nu contrazice încălzirea climatică Un episod rece de câteva zile nu poate fi confundat cu evoluția climatică pe termen lung. Vremea descrie condițiile atmosferice dintr-o anumită zi sau perioadă, în timp ce clima este stabilită pe baza mediilor și tendințelor observate de-a lungul mai multor decenii. Organizația Meteorologică Mondială arată că episoadele de frig continuă să fie posibile, ca urmare a circulației atmosferice, chiar dacă valurile reci devin, în general, mai puțin frecvente într-un climat care se încălzește.
Europa rămâne continentul care se încălzește cel mai rapid, fiind înregistrate tot mai multe zile cu temperaturi periculoase și tot mai puține zile cu stres termic sever provocat de frig.