Guvernul propus de Siegfried Mureşan promite că nu va introduce taxe noi, dar vrea să taie din privilegiile din sistemul public. Pensionarea anticipată ar dispărea acolo unde oamenii ies la pensie prea devreme. Pensia nu ar mai putea fi cumulată cu salariul la stat, iar ajutoarele sociale ar fi condiţionate de muncă sau de formare profesională. Premierul desemnat a depus sâmbătă programul de guvernare şi lista miniştrilor la Senat şi la Camera Deputaţilor. Cu acest pas începe etapa parlamentară a învestiturii. Mureşan speră ca audierile şi votul final să aibă loc la începutul săptămânii viitoare, marţi sau cel târziu miercuri.
Pe partea fiscală, documentul încearcă să împace două obiective care se contrazic uşor. Ţinta de deficit pentru 2026 rămâne 6,2% din PIB, iar pentru 2030 obiectivul este coborârea sub 3%. În acelaşi timp, programul promite scăderea TVA la 19%, dar nu spune când. Lipsa unui termen arată că noul Executiv nu îşi permite deocamdată să renunţe la venituri. Mai precisă este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, contestat de mediul de afaceri. Aceasta ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Pensiile şi alocaţiile ar urma să fie indexate în 2027, dar numai în limitele permise de traiectoria deficitului. Practic, indexarea depinde de cum vor arăta finanţele publice atunci.
Cele mai multe reacţii politice vor veni probabil din zona pensiilor speciale. Pensiile din apărare şi ordine publică s-ar calcula după contribuţie şi vechime. Pentru familii, programul are şi măsuri favorabile. Părinţii care se întorc la muncă după primele şase luni şi-ar păstra indemnizaţia de creştere a copilului. Apare şi „Contul Viitorului”, un cont de economii şi investiţii deschis pe numele copilului. Noua lege a salarizării unice ar trebui adoptată până la 31 octombrie 2026, un termen strâns pentru un proiect care a blocat mai multe guverne.
Reforma statului apare mai ales ca reducere de personal şi de structuri. Fiecare minister ar avea cel mult trei secretari de stat. Agenţiile cu atribuţii suprapuse ar fi comasate, iar în administraţia centrală s-ar aplica regula „o angajare la două plecări”. ANAF s-ar reuni cu Vama, ar face controale în funcţie de risc, iar conducerea ar fi evaluată printr-un sistem bonus-malus. Numărul parlamentarilor ar scădea cu 13%, însă sistemul electoral ar rămâne neschimbat. Asta înseamnă că reducerea se va face fără o reformă a modului în care sunt aleşi parlamentarii.
Cabinetul propus are 16 ministere şi trei vicepremieri cu portofoliu, câte unul pentru fiecare partid din coaliţie. Mircea Abrudean (PNL) este propus la Afaceri Interne, Radu Miruţă (USR) la Apărare, iar Tánczos Barna (UDMR) la Agricultură şi Dezvoltare Rurală. La Justiţie, cele trei partide o susţin pe Andrea Chiş, fostă judecătoare şi fostă membră a CSM, propusă ca independentă. USR mai are în echipă pe Oana Ţoiu la Externe, pe Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat şi Turism şi pe Diana Buzoianu la Mediu, Ape şi Păduri. Tot USR îl propune pe Dan Reşitnec secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. UDMR îi propune pe Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice şi Administraţie şi pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură.
Echipa are şi nume cunoscute. Cătălin Drulă ar reveni la Transporturi, minister pe care l-a condus în 2021, iar Raluca Turcan este propusă la Muncă. Portofoliul Muncii va fi important, pentru că prin el trec schimbările la pensii şi la ajutoarele sociale. Conducerile PNL, USR şi UDMR au aprobat vineri programul şi nominalizările, iar la liberali lista a trecut în unanimitate. Rămâne de văzut cum vor trece audierile din comisii şi votul din plen.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original