Într-un an pe care majoritatea hotelierilor români îl descriu drept dezastruos, un hotel din centrul Bucureștiului a rămas aproape plin. Marshal Garden, de pe Calea Dorobanți, a avut un grad de ocupare de peste 80% în primele nouă luni din 2026 și are deja rezervări până în decembrie. Proprietarul său, Ion Antonescu, spune că explicația nu ține de noroc. Unitatea nu a depins de voucherele de vacanță, iar ofertele au fost schimbate din mers, după cererea fiecărui tip de client. Cazul arată că, pe o piață în contracție, diferența o face mai degrabă felul în care e condusă afacerea decât zona în care se află.
Pentru restul pieței, cifrele arată prost. Problemele au început odată cu pandemia din 2020 și s-au agravat după măsurile de austeritate din 2024. În ianuarie 2025 erau scoase la vânzare aproape 650 de hoteluri și pensiuni, cu 20% mai multe decât cu un an înainte, iar valul de vânzări a continuat și în 2026. Surprinzător, cele mai multe anunțuri vin din Prahova și Constanța, adică tocmai din zonele pe care se sprijină turismul intern: Valea Prahovei și Litoralul. Pe listă mai apar Brașovul, Capitala și Sibiul, un semn că nici destinațiile transilvănene cu brand turistic solid nu au scăpat de presiune.
Hotelierii pun scăderea pe seama mai multor factori care s-au adunat în același timp. Puterea de cumpărare a scăzut, iar prețurile produselor și serviciilor au crescut. Facturile sunt mai mari, inflația rămâne ridicată, iar TVA-ul a urcat. În plus, voucherele de vacanță au fost reduse atât ca valoare, cât și ca număr, deși pentru multe pensiuni și hoteluri de pe litoral sau de la munte erau o sursă sigură de clienți. Afacerile care depindeau de turistul român cu buget mic au simțit cel mai tare aceste schimbări.
Există totuși și vești bune, doar că nu ajung la toată lumea. În primul semestru din 2026, numărul turiștilor străini a continuat să crească, cu avansuri între 5% și 20% în anumite luni față de anii anteriori. Bucureștiul primește cea mai mare parte dintre ei. Capitala atrage vizitatori pentru city-break-uri, dar și pentru turismul de afaceri și evenimentele corporate, segmente care au crescut acolo unde hotelierii au știut să le adapteze oferta. Practic, piața s-a împărțit în două: unitățile orientate spre străini și spre clienții de business au avut de câștigat, în timp ce cele dependente de vacanțele românilor pierd teren.
Antonescu a explicat pentru Jurnalul că nu a condus hotelul de la distanță. Potrivit acestuia, s-a implicat direct în toate componentele afacerii, lucrând alături de angajați, iar cunoașterea pieței l-a ajutat să țină sub control efectele crizei. Strategia sa a pus accent pe oferte personalizate și pe orientarea spre turismul de business. Rezultatul contrazice tendința generală, în condițiile în care mulți proprietari raportează scăderi importante ale profitului. Nu înseamnă că formula poate fi aplicată oriunde, pentru că o pensiune de pe Valea Prahovei nu are acces la aceeași clientelă corporate ca un hotel de pe Dorobanți. Totuși, lecția rămâne valabilă: cine a construit afacerea pe un singur tip de client sau pe un program guvernamental a fost cel mai expus când acel sprijin a slăbit.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original