Dezechilibrul dintre veniturile și cheltuielile statului s-a redus vizibil în acest an, însă o parte tot mai mare din bani se duce pe dobânzi, nu pe spitale, drumuri sau salarii. După primele opt luni din 2026, bugetul general consolidat are un deficit de 59,42 miliarde de lei, adică 2,89% din PIB, conform datelor publicate sâmbătă de Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB. În același interval, statul a plătit 42,05 miliarde de lei doar ca dobânzi la datoria publică.
Raportul dintre cele două cifre arată cât de mult cântăresc dobânzile. Ele acoperă peste 70% din deficitul total. Fără ele, diferența dintre încasări și cheltuieli ar fi fost de aproximativ 17,4 miliarde de lei. Economiștii numesc această diferență deficit primar. Cu alte cuvinte, statul se apropie de echilibru la cheltuielile curente, dar trebuie în continuare să se împrumute pentru a plăti datoriile vechi. Factura dobânzilor a crescut cu 8,86 miliarde de lei față de anul trecut, adică cu 26,7%. Aceasta este una dintre puținele categorii care cresc mai repede decât investițiile. Ministerul Finanțelor recunoaște problema și spune că cheltuielile cu dobânzile rămân „o presiune importantă asupra bugetului”. Soluția indicată de minister pe termen mediu este tot consolidarea fiscală, împreună cu reducerea necesarului de finanțare.
Situația se explică prin ultimii ani. Deficitele mari din 2023–2025 au fost acoperite cu împrumuturi scumpe, la randamente printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Datoria acumulată atunci se plătește acum. Chiar dacă deficitul scade, stocul de datorie continuă să crească, la fel și dobânzile aferente. Efectul ajustării bugetare asupra costului finanțării va apărea abia după ce piețele vor percepe o scădere durabilă a deficitului, iar ratingul de țară va înceta să fie o sursă de îngrijorare.
Economiile s-au făcut în primul rând din salariile bugetarilor. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, aproximativ 3,8% față de perioada similară din 2025. Ministerul pune scăderea pe seama reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de angajați și a altor măsuri de limitare a cheltuielilor salariale. În schimb, costul de funcționare a instituțiilor a crescut. Cheltuielile cu bunuri și servicii, care includ utilități, materiale, întreținere, reparații și servicii contractate, au ajuns la 67,83 miliarde de lei, cu 7,1% mai mult decât anul trecut. Rezultatul arată că austeritatea a ajuns la salarii, dar mai puțin la costurile administrative ale aparatului de stat.
Investițiile au crescut cel mai mult. Plățile pentru investiții au ajuns la 97,05 miliarde de lei, față de 71,95 miliarde în primele opt luni din 2025, adică o creștere de 25,1 miliarde. Aproape 70% din aceste plăți au mers către proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile din exercițiul 2021–2027. Asta înseamnă că partea cea mai mare a investițiilor nu vine din banii proprii ai statului, ci din bani europeni care trebuie cheltuiți în termenele stabilite. Rămâne de văzut dacă acest ritm se poate menține fără să afecteze din nou deficitul. Deocamdată, reducerea deficitului se sprijină pe tăieri salariale și pe fonduri externe, iar dobânzile continuă să crească.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original