România a încheiat primele opt luni din 2026 cu un deficit bugetar de 59,42 miliarde de lei, adică 2,89% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, gaura din buget ajunsese la 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB. Diferența e de aproape 27 de miliarde de lei, o scădere nominală de circa 31%, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Pentru o țară aflată sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene și sub presiunea agențiilor de rating, cifra arată că ajustarea fiscală anunțată anul trecut a trecut de la hârtie la încasări reale.
Reducerea a venit mai ales din venituri. Bugetul general consolidat a strâns 468,10 miliarde de lei între ianuarie și august, cu 11,4% mai mult decât anul trecut, adică un plus de aproape 48 de miliarde. În același timp, cheltuielile au urcat doar cu 4,2%, cu aproximativ 21,06 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut de la 21,9% la 22,8%. Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, cu 14,3% peste nivelul de anul trecut.
Cea mai mare contribuție vine din TVA. Încasările au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde mai mult decât în ianuarie–august 2025, o creștere de 25,2%. Saltul nu se explică prin consum mai mare, ci în primul rând prin majorarea cotei standard de TVA, aplicată din august 2025, care în acest an contează pe toate lunile analizate. Celelalte impozite au crescut mai încet: impozitul pe salarii și venit a adus 42,86 miliarde de lei (+8,1%), iar impozitul pe profit 29,55 miliarde (+9,1%). Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că datele „confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală” și că măsurile adoptate „produc efecte”. În același timp, a cerut prudență. Ministrul a vorbit despre un „spațiu fiscal limitat”, despre factori externi care pot afecta economia și despre nevoia ca fiecare cheltuială publică să fie „cântărită cu responsabilitate”. A mai spus că fondurile europene și PNRR continuă să susțină investițiile. În practică, asta înseamnă că guvernul nu vede loc pentru relaxări bugetare, chiar dacă cifrele arată mai bine.
Cifra de la opt luni trebuie totuși privită cu rezervă. Deficitul crește aproape întotdeauna spre final de an, când se plătesc multe investiții și se fac decontări, iar decembrie este de obicei cea mai grea lună pentru buget. Reducerea de acum se bazează în mare parte pe taxe mai mari, plătite de consumatori și companii. Cheltuielile au crescut cu 4,2%, un ritm care probabil rămâne sub inflație, ceea ce înseamnă o strângere a cheltuielilor în termeni reali. Rămâne de văzut dacă acest ritm poate fi menținut până la sfârșitul anului fără să afecteze creșterea economică. Acesta e testul real pentru execuția bugetară din 2026.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original