Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Deși tehnologia biometrică este considerată un instrument important pentru securizarea frontierelor, experții avertizează că aceasta trebuie combinată cu verificări suplimentare și cu personal instruit pentru a evita erorile. Noul Sistem de intrare-ieșire (EES) al Uniunii Europene, creat pentru modernizarea controalelor la frontiere prin utilizarea datelor biometrice, se confruntă cu primele probleme majore de implementare.
Pe lângă cozile formate la punctele de trecere a frontierei, sistemul a generat și situații neobișnuite, inclusiv cazul unei femei confundate cu sora sa geamănă. Incidentul a avut loc la sfârșitul lunii mai 2026, pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde o cetățeană britanică a fost oprită de autoritățile de frontieră în timp ce încerca să se întoarcă în Regatul Unit. Femeia a fost informată că sistemul indică faptul că ar fi rămas ilegal în spațiul Schengen deoarece o ieșire anterioară nu fusese înregistrată corect.
Problema era că femeia nu fusese niciodată în Amsterdam în perioada indicată de autoritățâi, călătoria fiind efectuată de sora sa geamănă identică. Potrivit relatării publicate de POLITICO , femeia a fost ținută aproximativ 15 minute pentru verificări suplimentare. Când a explicat existența surorii sale gemene, autoritățile au suspectat inițial că pașaportul ar fi fost împrumutat, deși acest lucru nu se întâmplase.
Cele două femei au nume de familie, date de naștere și naționalitate identice, însă au prenume diferite, amprente digitale diferite și documente de călătorie distincte. Specialiștii în securitate cibernetică susțin că sistemul ar fi putut face o asociere greșită pe baza recunoașterii faciale, fără o verificare completă a celorlalte elemente de identificare. „Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, se pare că autoritățile nu sunt bine instruite pentru a distinge între diferite procese și se bazează pe imagini faciale ca unică metodă de identificare ”, a afirmat Niovi Vavoula, expert în politici cibernetice la Universitatea din Luxemburg.
Aceasta a explicat că autoritățile ar fi trebuit să verifice și alte date biometrice sau documentele de călătorie. „ Faptul că nu au verificat detaliile pașaportului în EES și nici nu au ținut cont de faptul că sistemul este încă la început și are diverse probleme arată ceea ce se numește prejudecată de ancorare – atunci când te bazezi pe prima dovadă și ignori alte informații relevante ”, a adăugat Vavoula. După apariția informațiilor, Poliția de Frontieră Română a transmis că a realizat o analiză internă a cazului.
Instituția a precizat că sistemul EES a funcționat corespunzător, însă datele au necesitat „ corectări ”, efectuate de personalul de frontieră, care nu ar fi respectat toate procedurile operaționale. Autoritățile au anunțat că au fost oferite instruiri suplimentare angajaților implicați în verificările la frontieră. „ Subliniem că acesta este un incident izolat și nu ar trebui considerat reprezentativ pentru performanța generală a sistemului EES ”, a transmis Poliția de Frontieră Română.
Sistemul de intrare-ieșire al Uniunii Europene are rolul de a înlocui ștampilele tradiționale din pașapoarte cu o bază de date digitală care utilizează informații biometrice, inclusiv imagini faciale și amprente. Implementarea sa a fost amânată timp de mai mulți ani, iar sistemul a devenit operațional în aprilie 2026. De la lansare, mai multe puncte de frontieră europene au raportat timpi mari de așteptare, deoarece pasagerii trebuie să treacă prin proceduri suplimentare de înregistrare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut recent existența unor dificultăți tehnice. „ Există probleme tehnice nerezolvate și este nevoie de destul de multă muncă ”, a afirmat aceasta. Sistemul EES afectează în special cetățenii din afara Uniunii Europene și ai spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că britanicii sunt printre cei mai afectați călători după Brexit.