Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată În timp ce investițiile începute înainte de 1989 sunt blocate, lucrările executate se degradează continuu Activiștii Declic ies din nou la rampă: „Nu mai insistați să finalizați proiectele” Compania Hidroelectrica a convocat Adunarea Generală Ordinară și Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru data de 30 iulie 2026, la solicitarea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, care deține 80,0561% din capitalul social al companiei. Principalul punct de pe ordinea de zi a AGOA îl reprezintă aprobarea documentului intitulat „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiții a Hidroelectrica S.
A. , ale cărei elemente se impun a fi integrate în viitoarea Scrisoare de așteptări”, document care va sta la baza orientării strategice a companiei în relația cu acționarul majoritar. Activiștii de mediu de la ONG-ul Declic au lansat însă o petiție publică prin care cer stoparea finalizării hidrocentralelor începute înainte de 1989, iar compania să se concentreze doar pe retehnologizarea celor existente.
Până ieri dimineață, petiția denumită „Vrem energie ieftină, modernizați hidrocentralele existente! ” fusese semnată de 12. 595 de persoane (până ieri la prânz), în condițiile în care obiectivul inițiatorilor este de a strânge 200.
000 de semnături. „Noi, semnatarele și semnatarii acestei petiții, vă solicităm să prioritizați, în strategia de investiții a Hidroelectrica pentru 2027-2030, retehnologizarea hidrocentralelor deja funcționale. Nu mai insistați să finalizați proiecte le hidroenergetice concepute în perioada dictaturii comuniste, ineficiente energetic și declarate ilegale de instanțele de judecată”, cer inițiatorii demersului.
Ei subliniază că: „Din 187 de hidrocentrale operate de Hidroelectrica, doar 5 au fost retehnologizate în ultimii 25 de ani. Restul de peste 180 rulează cu echipamente vechi, unele de peste 50 de ani”. Daniel-Cătălin Zamfir (PSD), Sebastian Burduja (PNL), Mircea Fechet (PNL), Tanczos Barna (UDMR) și Alfred Simonis (PSD) sunt politicienii nominalizați în petiție ca fiind printre persoanele care de-a lungul anilor au făcut un lobby puternic pentru „pentru finalizarea unor hidrocentrale în arii naturale protejate, sub pretextul independenței energetice a României”.
Declic spune în petiție că finalizarea acestor șantiere înseamnă contracte uriașe de construcții, defrișări, excavări și turnări de betoane și lansează acuzații de corupție, fără însă a prezenta și dovezi. „Aceste bugete masive ajung adesea la firme de casă conectate politic, care fac lobby direct la liderii de partid pentru a menține șantierele deschise. Dacă statul ar recunoaște astăzi că aceste proiecte sunt ineficiente și trebuie abandonate, Curtea de Conturi și procurorii ar putea întreba: «Cine răspunde pentru sutele de milioane de euro irosite pe betoane în parcuri naționale?
»”, acuză Declic. În cadrul AGEA, acționarii vor analiza actualizarea unor proiecte majore de investiții ale companiei începute înainte de 1989. Printre acestea se numără aprobarea noilor indicatori tehnico-economici pentru amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni, care presupune renunțarea la lucrările aferente treptei Cosmești și continuarea investiției la treapta Movileni.
De asemenea, acționarii vor fi informați cu privire la actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai amenajării hidroenergetice Livezeni–Bumbești de pe râul Jiu, precum și la actualizarea devizului general pentru proiectul pilot „Sistem flotant panouri fotovoltaice – NUFĂRUL”, a cărui valoare este stabilită la aproximativ 59,5 milioane lei fără TVA.