◆ Oana Gheorghiu, vicepremierul care coordonează în guvern transformarea digitală a statului, şi-a făcut publică, la peste o săptămână de la atac, prima reacţie la valul care a blocat servicii publice – iar mesajul se deschide cu o condamnare a hackerilor: „Atacurile cibernetice care au afectat în ultimele zile servicii publice ale statului sunt inacceptabile” Oana Gheorghiu, vicepremierul care coordonează în guvern transformarea digitală a statului, alături de reforma companiilor de stat şi simplificarea administrativă, şi-a făcut publică, la peste o săptămână de la atac, prima reacţie la atacul cibernetic care a paralizat activitatea Agenţiei pentru Cadastru (ANCPI). Mesajul ei nu se deschide cu ce a greşit statul, ci cu o condamnare a atacatorilor.
„Atacurile cibernetice care au afectat în ultimele zile servicii publice ale statului sunt inacceptabile”, a scris ea într-un mesaj publicat pe conturile sale de pe reţelele sociale. Chiar şi în condiţiile în care ANCPI nu a oferit detalii despre incident şi tratând cu prudenţă afirmaţiile atacatorului – este clar că ANCPI nu a fost pregătită să gestioneze un asemenea atac şi mai ales să restaureze serviciile publice – dovadă fiind faptul că la peste o săptămână de la declanşarea crizei nu există niciun termen privind reluarea accesului la sistemul fără de care piaţa imobiliară este blocată. De ce o agenţie a statului a putut fi scoasă din uz atât de uşor?
Răspunsul Oanei Gheorghiu apare abia în fraza următoare, şi mult mai prudent: „Primele verificări indică posibile deficienţe în respectarea procedurilor şi obligaţiilor privind securitatea cibernetică”, a transmis vicepremierul. În rest, mesajul este mai apăsat. Oana Gheorghiu a cerut ca incidentele să nu fie considerate încheiate odată cu revenirea serviciilor: „Nu putem considera această criză încheiată odată cu repornirea sistemelor.
Trebuie să aflăm ce nu a funcţionat, cine nu şi-a îndeplinit obligaţiile şi ce trebuie schimbat”, a scris ea. Printre măsurile pe care le-a enumerat – „standarde unitare, audituri reale, copii de siguranţă testate, planuri de continuitate şi o coordonare fermă la nivelul întregii administraţii” – se regăsesc, de altfel, exact soluţiile indicate şi de specialiştii în securitate cibernetică consultaţi de ZF, doar că vicepremierul nu a anunţat consultări cu instituţiile cu expertiză şi atribuţii sau vreun plan concret de acţiune. Vicepremierul a vorbit doar despre responsabilitate, dar nu a numit pe nimeni – şi nu a pomenit deloc ANCPI, instituţia al cărei blocaj a declanşat criza.
„Securitatea cibernetică nu este o chestiune tehnică secundară şi nu poate fi tratată diferit de la o instituţie la alta”, a adăugat ea, calificând-o drept „o responsabilitate directă a conducerii fiecărei instituţii şi o condiţie esenţială pentru încrederea cetăţenilor în stat”. Ea a reluat cu această ocazie o temă recurentă a discursurilor sale publice din poziţia de vicepremier responsabil şi de digitalizare – lipsa de coordonare între entităţile publice. „Aceste incidente arată însă o problemă mai profundă: lipsa de coordonare dintre instituţiile statului în construirea şi administrarea unor soluţii digitale eficiente, interoperabile şi sigure”, a scris ea – adăugând iar că e necesară „o coordonare fermă la nivelul întregii administraţii”.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cel mai grav incident de securitate cibernetică al unei instituţii publice din România – atacul de la ANCPI care a blocat piaţa imobiliară – e rezultatul unui model în care apărarea cibernetică e tratată ca o anexă. Experţii: statul nu poate fi ţinut la standarde mai joase decât mediul privat, iar securitatea trebuie dusă în prima linie, la nivel de board Harta la zi a pieţei auto în S1: mărcile chinezeşti au urcat în top 3 la vânzările de maşini noi în şase judeţe, iar Dacia a pierdut poziţia de lider în alte şase.