Reprezentanți ai comunităților indigene din Peru, Brazilia și Columbia cer la Viena ca statele să țintească nu doar exploatările ilegale din Amazon, ci și rețelele financiare care le susțin. Peste o duzină de delegați vor participa la conferința ONU organizată în capitala Austriei între 19 și 23 octombrie 2026, relatează The Independent. Ei susțin că defrișările și poluarea din regiune au devenit o problemă de criminalitate organizată transnațională și de securitate, nu doar una de mediu.
Formularea îi aparține lui Galois Flores, reprezentant al Guvernului Teritorial Autonom al Națiunii Wampis din Peru. Una dintre cele mai grave probleme, spune el, este mineritul ilegal al aurului: mercurul folosit contaminează râurile din care comunitățile își iau apa și peștele, iar grupările criminale au arme, bani și capacitatea de a intimida localnicii. Wampis au înființat două puncte de monitorizare, fiecare cu câte 14 membri ai gărzilor indigene, însă cei care se opun infractorilor se confruntă cu amenințări și violențe.
În Amazonul peruan central, potrivit liderilor indigeni, traficanții de droguri au instalat plantații ilegale de coca și laboratoare de procesare chiar în pădurile ancestrale ale populației Kakataibo. Marcelo Odicio, președintele Federației Comunităților Native Kakataibo, spune că șase lideri ai comunității au fost uciși din 2020, iar reprezentanții localnicilor sunt amenințați constant.
Situația se repetă peste graniță. În Brazilia, liderul Ashaninka Francisco Piyako Apiwtxa vorbește despre exploatări forestiere ilegale, trafic de droguri și drumuri folosite pentru mărfuri ilicite. În iulie, relatează el, cel puțin cinci bărbați mascați și puternic înarmați au intrat într-o comunitate Ashaninka, au amenințat familiile și i-au căutat pe liderii indigeni. În Columbia, potrivit lui Ingry Mojanajinsoy, grupările armate care trăiau în trecut mai ales din droguri se orientează tot mai mult spre mineritul ilegal, iar poluarea se răspândește în aval, în râurile și peștii de care depind comunitățile.
Cifrele Global Witness arată cât de periculoasă e munca celor care apără pădurea: cel puțin 105 apărători ai pământului și mediului au fost uciși în America Latină în 2025, adică 85% din cele 124 de cazuri documentate la nivel mondial. Columbia a înregistrat 39 de victime, iar Brazilia 26.
Conferința de la Viena reunește statele părți la tratatul ONU împotriva criminalității organizate transnaționale. Participanții ar urma să discute dacă să înceapă negocieri pentru un nou protocol dedicat infracțiunilor împotriva mediului, inclusiv mineritul ilegal, exploatarea forestieră clandestină și traficul cu animale sălbatice. Delegații indigeni cer, în schimb, drepturi mai ferme asupra terenurilor, sprijin pentru sistemele locale de protecție și un rol real în deciziile care le privesc teritoriile.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original