Mihai Jurca a respins duminică, 18 octombrie 2026, cifra de „400 de milioane de euro pe lună” dobândă pentru împrumuturile din programul european SAFE, spunând că ea ar presupune o dobândă de aproape 29% pe an. Într-o postare, oficialul a arătat că 400 de milioane lunar înseamnă 4,8 miliarde de euro anual, raportate la o alocare de circa 16,68 miliarde de euro pentru România, iar un asemenea cost nu există la niciun împrumut european garantat de stat.
Potrivit lui Jurca, rata dobânzii este de cel mult 3%, iar perioada de grație are 10 ani. El a susținut că „calculele bat gargara politică” și a apărat modul în care s-au semnat contractele: pe baza aprobării CSAT și a Parlamentului, de către fiecare minister în parte, conform regulamentului SAFE și legislației naționale. Verificarea lor nu ar ridica, în opinia lui, nicio problemă, iar transparența ar fi în interesul programului.
Miza argumentului este unde rămân banii. Contractele pentru echipamente militare sunt dublate, spune Jurca, de acorduri de cooperare industrială, cu obligații și penalități pentru producători dacă nu fabrică în România sau nu folosesc furnizori români într-un procent stabilit. Mașina de luptă a infanteriei ar urma să fie produsă în proporție de 40% în țară, iar navele pentru marină ar fi construite integral în România, într-un șantier românesc. Referindu-se la comparațiile cu Polonia, el a afirmat că banii rămân acasă datorită acestor clauze contractuale, nu discursurilor.
Despre șantierul de la Mangalia, Jurca a spus că a fost vândut de la o firmă privată la alta, printr-o procedură aprobată de judecătorie. În opinia lui, întrebarea corectă nu este cine l-a cumpărat din bani privați, ci cum a ajuns în faliment, pe vremea unei asocieri pe care o consideră păguboasă pentru stat și pentru angajați. Oamenii nu mai au unde munci, a argumentat el, întrebând dacă este o problemă că cineva își asumă relansarea șantierului.
În ultima parte a mesajului, oficialul s-a adresat PSD, care ar fi atacat programul „din toate părțile”. El a întrebat ce va face partidul cu cele aproape 20 de miliarde de euro pe care Comisia Europeană le mai are disponibile pentru SAFE și de unde ar veni banii pentru creșterea procentului din PIB alocat apărării, dacă nu din finanțare ieftină. Printre nevoile enumerate de Jurca se numără sisteme anti-dronă, apărare antiaeriană și autostrăzi care pot funcționa și ca coridoare militare. Prin SAFE, România beneficiază de 16,68 miliarde de euro pentru echipamente militare și cu utilizare duală.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original