O diplomată americană apropiată de familia Trump ar fi sugerat, în fața unor oficiali greci, că Washingtonul a avut un rol în căderea guvernului condus de Ilie Bolojan. Informația apare într-o anchetă Wall Street Journal. Potrivit publicației americane, Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, a spus în martie, la o cină la Atena: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”. Se referea la prăbușirea iminentă a Executivului de la București. Dacă relatarea se confirmă, afirmația depășește cu mult o simplă gafă diplomatică. Ea sugerează că un proiect energetic promovat agresiv de americani ar fi cântărit în soarta unui guvern european.
Scena descrisă de WSJ s-a petrecut în fața mai multor invitați, greci și americani. Guilfoyle intrase într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. Ministrul i-ar fi răspuns tăios că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, ales de popor. Relatarea vine de la o persoană prezentă la cină și de la alții cărora li s-a povestit episodul. Avocatul ambasadoarei contestă felul în care a fost descris schimbul de replici. Deocamdată, așadar, afirmațiile nu au o confirmare oficială.
În centrul poveștii se află Coridorul Vertical de gaze, iar Guilfoyle este principala lui susținătoare din partea americană în regiune, inclusiv în România. Fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., ea s-a întâlnit la București cu Sorin Grindeanu. Proiectul ar urma să ducă gaze din Grecia spre nord, către Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina. SUA au investit în instalații care să regazeifice gazul natural lichefiat adus din America, pentru ca apoi să fie transportat prin conducte către cumpărători. Problema e economică. Lichefierea, transportul, regazeificarea și lanțul lung de intermediari fac GNL-ul american atât de scump încât nu și-a găsit clienți privați. Toate licitațiile comerciale de până acum au eșuat. Premierul Bolojan s-a opus proiectului.
Presiunile asupra Bucureștiului sunt documentate de câteva luni. În mai, G4Media a arătat că Bogdan Ivan, fostul ministru PSD al Energiei, le-a trimis pe 16 ianuarie scrisori președintelui Nicușor Dan și premierului Bolojan. Ivan le cerea să semneze un acord guvernamental cu SUA prin care România să cumpere GNL american prin intermediarul Nova Gas&Trade. Ministrul voia și „un mandat explicit” de negociere, „cu sprijinul” SRI. Ca justificare, invoca riscul unui „blocaj diplomatic cu partenerul strategic SUA”. Totul se întâmpla cu doar o jumătate de an înainte ca Romgaz și Petrom să înceapă extracția din Marea Neagră. Potrivit G4Media, atât Cotroceniul, cât și Palatul Victoria au temperat aceste cereri, din cauza îndoielilor legate de preț și de oportunitatea economică.
Nici Nicușor Dan nu a ocolit subiectul. În aprilie, el vorbea deschis despre interesul american de a vinde gaze în România prin Coridorul Vertical. „Este interesul american de a intra cu LNG pe piața europeană. Noi vrem să avem o prezență americană în România și vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României”, spunea atunci președintele. Formularea arată echilibrul delicat în care se află Bucureștiul, care vrea să rămână aproape de Washington fără să plătească un preț pe care piața îl respinge.
Relatarea WSJ ridică o întrebare incomodă pentru scena politică de la București: cât din criza care a dus la căderea guvernului Bolojan a fost politică internă și cât a fost presiune externă legată de interese energetice? Deocamdată există doar o replică atribuită de surse anonime și contestată de avocatul ambasadoarei. Totuși, episodul pune o presiune serioasă pe cei care au susținut acordul de GNL. Ei vor trebui să explice de ce au insistat pentru un contract pe care nici piața, nici o parte a statului român nu îl considerau avantajos. Mai ales că gazul din Marea Neagră urmează să intre în producție.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original