Friedrich Merz a ajuns în punctul în care trebuie să-și caute sprijin pentru propriul guvern, nu doar pentru proiectele lui. Nu e doar o problemă de aritmetică parlamentară. Cea mai mare economie a Europei nu mai știe prea bine ce vrea să fie: puterea industrială care exportă în toată lumea, statul prudent care nu se împrumută sau țara care preia conducerea militară a continentului. Cancelarul conservator a promis că le poate avea pe toate, iar acum o mare parte a electoratului se întreabă dacă a primit vreuna.
Semnele de fragilitate au apărut încă din prima zi. În mai 2025, Merz a devenit primul cancelar din istoria postbelică a Germaniei care nu a fost ales în primul tur de vot din Bundestag, deși coaliția dintre CDU/CSU și social-democrații din SPD avea, pe hârtie, majoritate. A trecut abia în al doilea tur, iar episodul a arătat cât de puțină disciplină există în propria tabără. De atunci, alianța a funcționat mai mult ca o căsătorie din interes decât ca un proiect comun.
În spatele tensiunilor politice stă o dilemă mai veche. Modelul german, bazat pe energie ieftină din Rusia, exporturi masive în China și o garanție de securitate americană pe care nimeni nu o punea la îndoială, s-a erodat în doar câțiva ani. Economia a scăzut atât în 2023, cât și în 2024, iar industria auto, mândria națională, pierde teren în fața concurenței chineze. Merz a răspuns cu o schimbare pe care puțini ar fi crezut-o posibilă din partea unui conservator: a relaxat „frâna datoriei” pentru cheltuieli militare și a aprobat un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură. Pentru o parte a bazei sale, care îl votase tocmai pentru rigoare fiscală, gestul a părut o trădare.
Cel mai mult câștigă din această confuzie Alternativa pentru Germania (AfD). Partidul de extremă dreapta a ieșit pe locul al doilea la alegerile din februarie 2025, cu aproape 21% din voturi, iar mesajul lui e simplu: elitele din Berlin au pierdut legătura cu oamenii obișnuiți. Pentru Merz, riscul e dublu. Dacă se apropie de pozițiile AfD pe migrație, alienează SPD și centrul. Dacă nu o face, lasă câmp liber unui adversar care deja concurează cu uniunea creștin-democrată pentru primul loc în sondaje.
Miza depășește granițele Germaniei. Cu Statele Unite tot mai puțin interesate de securitatea europeană și cu războiul din Ucraina încă nerezolvat, Berlinul e așteptat să preia un rol de lider pe care generații de politicieni germani l-au evitat din motive istorice. Un cancelar ocupat să-și țină coaliția întreagă are mai puțină energie pentru asta. Pentru capitale ca Varșovia, Parisul sau București, întrebarea nu e doar dacă Merz supraviețuiește politic, ci dacă Germania mai poate lua decizii mari. Deocamdată, răspunsul pare să vină greu, iar reformele sunt negociate pe bucăți.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original