Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » O hartă interactivă prezice declinul agriculturii cauzat de schimbările climatice până la sfârșitul secolului O hartă interactivă prezice declinul agriculturii cauzat de schimbările climatice până la sfârșitul secolului 18 iul. 2026 • 1020 Redacția • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Harta interactivă. Sursa foto: Captură foto cadi.
econai. org Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul O echipă de cercetători din Barcelona a dezvoltat CADI, o platformă care prognozează, pe o rețea de 10 kilometri, cât teren agricol își va pierde productivitatea din cauza schimbărilor climatice până în 2100; zona din interiorul Spaniei este mai grav afectată decât coasta cantabrică, relatează Euronews . O echipă de la Institutul de Analiză Economică (IAE), un centru din cadrul Consiliului Național de Cercetare al Spaniei (CSIC), a dezvoltat un instrument care poate prezice, cu o rezoluție de 9,3 pe 9,3 kilometri, modul în care planeta își va pierde treptat capacitatea de a produce alimente pe măsură ce schimbările climatice avansează.
Numele său este CADI, acronimul în limba engleză pentru „Climate-Induced Agricultural Decline Index” (Indicele declinului agricol indus de climă), iar funcția sa este ușor de explicat, deși nu și de calculat: acesta compară randamentul pe care l-ar putea avea o parcelă de teren în condiții climatice diferite, menținând neschimbate culturile care erau deja cultivate în 2020. Astfel se izolează efectul pur al climei, fără a-l amesteca cu deciziile umane privind ce să se planteze sau cum să se adapteze. Platforma ( CADI) , coordonată de Laura Mayoral și Hannes Mueller, care sunt, de asemenea, afiliați la Școala de Economie din Barcelona, a fost dezvoltată în cooperare cu Centrul pentru Cercetări în Politici Economice, Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Unit și o inițiativă axată pe conflictele generate de crizele economice.
Punctul de plecare îl constituie două surse de date: randamentele agricole istorice furnizate de FAO și înregistrările climatice din cadrul programului european Copernicus. Folosind aceste date, echipa reconstituie schimbările survenite între perioadele 1981–2000 și 2001–2020 și, pornind de aici, realizează proiecții, în potrivititate cu diferitele scenarii utilizate de IPCC, privind evoluția aceleiași variabile până la sfârșitul secolului. Premisa, esențială pentru interpretarea rezultatelor, este că nu se introduc măsuri de adaptare: scopul este de a vedea ce s-ar întâmpla dacă totul ar rămâne neschimbat, cu excepția climei.
Datele deja observate, nu cele proiectate, arată că una din șase suprafețe agricole din lume a pierdut peste 10% din productivitatea sa potențială în ultimele două decenii, comparativ cu cele două precedente. Distribuția acestor pierderi este extrem de inegală: zonele tropicale suportă cea mai mare parte a pagubelor, în timp ce unele zone de la latitudini înalte câștigă teren, deși pornesc de la niveluri de producție atât de scăzute încât aceste creșteri procentuale abia se traduc în mai multe calorii efective. În Europa se repetă modelul cunoscut nord-sud: Scandinavia, Scoția și Alpii își îmbunătățesc potențialul agricol, în timp ce sudul continentului îl pierde.
Spania nu face excepție de la această regulă, dar situația nu este uniformă în interiorul propriilor granițe.