Tot mai multe cupluri aleg să doarmă separat și spun că asta le ajută relația. Fenomenul a primit numele de „divorț în somn”, dar nu are legătură cu o despărțire. Oamenii nu mai acceptă nopți pierdute din cauza sforăitului, a programelor de somn diferite sau a luptei pentru pătură. Specialiștii citați de publicația sârbă Blic spun că, prost gestionată, lipsa cronică de somn poate face mai mult rău unei căsnicii decât un pat împărțit în două.
Explicația ține de felul în care funcționează odihna. Un somn bun înseamnă suficiente faze profunde și suficientă fază REM, iar aceasta din urmă influențează direct starea de spirit. Cine e trezit noapte de noapte de scrâșnitul dinților celuilalt sau de un partener care se culcă și se trezește la alte ore se acumulează treptat. Apar iritarea și replicile tăioase, iar comunicarea se strică. În cazurile cele mai grave, spun sursele citate, crește serios riscul unei despărțiri. Somnul ține de energie, de sănătatea fizică și de răbdarea pe care o ai cu celălalt, nu doar de confort.
Cea mai mare temere a cuplurilor care iau în calcul camere separate este că se vor îndepărta unul de celălalt. Martin Bachmann, consilier de cuplu, spune că problema nu e dormitorul, ci ce se întâmplă în afara lui. În viziunea lui, partenerii ar trebui să funcționeze ziua ca o echipă: împart treburile casei, organizează petrecerile copiilor, își plănuiesc vacanțele. Seara rămâne timpul lor împreună, când se relaxează și trag linie după o zi pe care, ideal, o pot numi „minunată”. Pe scurt, apropierea se construiește prin timpul petrecut împreună cât sunt treji, nu prin faptul că dorm în aceeași cameră.
Susținătorii modelului enumeră trei beneficii: odihnă mai bună, mai puține certuri și, poate surprinzător, mai multă dorință de apropiere. Ultimul punct are logică. Cine nu se mai culcă frustrat lângă sursa insomniei vine spre partener din alegere, nu din obișnuință. Trendul vine pe fondul unei preocupări tot mai mari pentru sănătate, în care somnul a ajuns la fel de important ca alimentația sau sportul. Se schimbă și percepția: dormitul separat era văzut cândva ca semn al unei căsnicii pe ducă, acum e prezentat ca o formă matură de a trăi în cuplu.
Există totuși și o limită, pe care articolele entuziaste o menționează rar. Camerele separate rezolvă o problemă de somn, nu una de relație. Un cuplu care se ceartă ziua nu se va împăca pentru că doarme în camere diferite. Iar dacă unul dintre parteneri trăiește mutarea ca pe o respingere, discuția trebuie purtată înainte de mutarea saltelei, nu după. Nici spațiul nu e la îndemâna oricui, mai ales în apartamentele mici. Pentru aceste cazuri, specialiștii propun soluții de compromis: două paturi în același dormitor sau două saltele separate într-un pat dublu, fiecare cu pătura lui. Așa, cearta pe plapumă dispare fără ca vreunul să plece din cameră.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original