Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Valul de căldură îți poate dubla factura la energie Aerul condiționat îți răcorește locuința, dar îți golește și portofelul. În timpul unui val de căldură de 10-15 zile, factura la energie electrică poate fi cu 80-120 de lei mai mare decât într-o lună obișnuită de vară.
În unele apartamente, majorarea poate depăși chiar 200 de lei, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Mulți români dau vina pe prețul energiei atunci când primesc factura după o perioadă de caniculă . În realitate, explică specialistul, principalul motiv pentru care factura crește este consumul mult mai mare, în special din cauza aerului condiționat, care poate funcționa ore întregi în fiecare zi.
Calculul făcut de Asociația Energia Inteligentă pornește de la un apartament de două camere, cu o suprafață de 50-60 de metri pătrați, dotat cu un aparat de aer condiționat de 9. 000-12. 000 BTU și un preț final al energiei între 1,4 și 1,7 lei/kWh.
În funcție de cât timp funcționează aparatul, costurile suplimentare sunt semnificative: Utilizare aer condiționat Cost suplimentar 4 ore pe zi 50-70 lei pentru 10 zile 8 ore pe zi 100-140 lei pentru 10 zile 12 ore pe zi 150-200 lei pentru 10 zile La toate acestea se adaugă și consumul mai mare al frigiderului și congelatorului, care în zilele foarte calde funcționează mai intens și pot adăuga încă 5-15 lei pe lună la factura de energie. Cu alte cuvinte, numai valul de căldură poate adăuga între 80 și 120 de lei la factura lunară. Iar pentru apartamentele aflate la ultimul etaj, cu suprafețe vitrate mari și fără umbrire, unde aerul condiționat funcționează aproape continuu, costurile suplimentare pot depăși 180-230 de lei într-o singură lună.
Specialistul spune că valul de căldură nu este, de fapt, cauza scumpirilor. Canicula doar scoate la iveală problemele sistemului energetic românesc. Atunci când consumul explodează, România nu mai reușește să producă suficientă energie și este obligată să importe electricitate.
Or, importurile sunt făcute exact în perioadele în care energia este cea mai scumpă în întreaga regiune. Situația este complicată de faptul că și țările vecine trec prin aceleași valuri de căldură. Grecia, Bulgaria, Ungaria și alte state din sud-estul Europei au, la rândul lor, un consum foarte ridicat, iar Ucraina continuă să importe cantități importante de energie.
În aceste condiții, spune Dumitru Chisăliță, statele ajung practic să concureze pentru aceeași energie disponibilă, iar prețurile cresc rapid. Potrivit analizei, adevărata vulnerabilitate este că România nu importă energie în perioadele în care aceasta este ieftină, ci exact atunci când întreaga regiune are deficit. Diferența dintre cele două situații înseamnă, anual, sute de milioane de euro care ies din economia românească.
Ani la rând, România s-a bazat pe un mix format din hidrocentrale, reactoare nucleare, centrale pe gaze și cărbune, la care s-au adăugat în ultimii ani sursele regenerabile. Însă, explică președintele Asociației Energia Inteligentă, în orele de consum maxim această combinație nu mai este suficientă. O parte dintre centralele clasice au fost retrase sau funcționează limitat, producția hidro depinde de nivelul apei din lacuri, iar energia solară și eoliană depind de condițiile meteo.
În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a unor centrale flexibile, importurile devin inevitabile.