Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată GettyImages/În România, o schemă piramidală propriu-zisă este ilegală Cum deosebești un side hustle real de o schemă piramidală: semnale de alarmă, diferența MLM legitim vs. fraudă, și ce spune legea în România.
„Fii propriul tău șef. ” „Libertate financiară în 6 luni. ” „Oportunitate exclusivă, doar pentru cei ambițioși.
” Dacă ai auzit vreuna dintre aceste fraze de la o cunoștință sau pe rețelele sociale, ai fost probabil expus unei scheme piramidale mascate drept „side hustle” — exact genul de ofertă care vânează, de regulă, tinerii aflați la început de drum profesional, atrași de promisiunea unui venit suplimentar ușor de obținut. Un side hustle legitim este, în esență, o sursă suplimentară de venit bazată pe o activitate reală: freelancing (design, programare, traduceri, content writing), vânzarea de produse handmade, tutoriat, administrarea unor conturi de social media pentru afaceri mici, sau chiar revânzarea de produse second-hand. Caracteristica lui esențială este simplă: câștigi bani direct din munca sau din produsele/serviciile pe care le oferi unor clienți reali, nu din recrutarea altor oameni în „rețeaua” ta.
Marketingul multi-nivel (MLM) este un model de afaceri legal, prin care o companie renunță la distribuția clasică (importator → magazin → consumator) și vinde produse direct, prin colaboratori plătiți pe bază de comision din vânzări. Companii precum Avon sau Tupperware funcționează legal sub acest model de zeci de ani. Problema nu este structura MLM în sine, ci faptul că unele companii folosesc această formă legală drept paravan pentru ceea ce este, de fapt, o schemă piramidală ilegală.
Aici stă, de fapt, toată diferența dintre un MLM legitim și o schemă piramidală deghizată: Într-un MLM legitim, venitul principal vine din vânzarea de produse reale către clienți din afara rețelei — oameni care cumpără produsul pentru că îl vor, nu pentru că sunt obligați să se alăture „afacerii”. Într-o schemă piramidală, banii circulă în principal din taxele de intrare și din achizițiile obligatorii ale noilor recruți. Produsul, dacă există, este mai degrabă un paravan decât o sursă reală de venit — punctul central al „afacerii” este recrutarea continuă, nu vânzarea.
Comisia Federală pentru Comerț din SUA (FTC) rezumă testul simplu: dacă banii pe care îi câștigi se bazează pe vânzările tale către public, poate fi un plan legitim. Dacă banii se bazează pe numărul de persoane pe care le recrutezi și pe vânzările acestora, probabil este o schemă piramidală. Câteva semne clare că o „oportunitate de afaceri” este, de fapt, o schemă piramidală: Un raport Europol arată că 88% dintre participanții la scheme piramidale își pierd integral banii investiți.
Chiar și în cazul MLM-urilor considerate legitime, studiile citate de publicații americane de specialitate arată că peste 90% dintre distribuitori câștigă puțin sau deloc, în ciuda poveștilor de succes intens promovate în materialele de marketing. România are propria sa lecție istorică despre amploarea pe care o poate lua o schemă piramidală : Caritas, fondată de Ioan Stoica la Cluj-Napoca la începutul anilor ’90, promitea multiplicarea de opt ori a investiției în doar trei luni. La apogeu, peste 4 milioane de români au participat, iar prăbușirea schemei a dus la pierderi masive pentru cei care intraseră ultimii în sistem — rămâne, până azi, unul dintre cele mai mari cazuri de fraudă financiară din istoria țării.
În România, o schemă piramidală propriu-zisă este ilegală și se încadrează, în funcție de structura ei exactă, drept înșelăciune sau escrocherie conform Codului Penal, uneori alături de alte infracțiuni economice precum evaziunea fiscală sau spălarea de bani. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este instituția responsabilă pentru monitorizarea activităților de marketing și vânzări directe, inclusiv a companiilor de tip MLM.