Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/Inteligența artificială are un secret murdar: apa și curentul pe care le înghite Puțini oameni s-au gândit vreodată la ce se întâmplă, concret, când deschid o aplicație pe telefon sau pun o întrebare unui chatbot AI.
Răspunsul se află într-o hală imensă, plină de servere care lucrează zi și noapte – un centru de date. În 2026, aceste facilități au devenit, simultan, motorul economiei digitale și una dintre cele mai controversate infrastructuri construite vreodată, cu proteste, moratorii și bătălii legislative în toată lumea. Un centru de date este o clădire sau un complex de clădiri care găzduiește mii de servere – computere puternice care stochează, procesează și transmit date.
Practic, fiecare căutare pe internet, fiecare film pe streaming, fiecare tranzacție bancară online sau conversație cu un asistent AI trece printr-o astfel de infrastructură. Potrivit unui raport recent al Bibliotecii Congresului SUA, aproximativ jumătate sau mai mult din consumul de energie al unui centru de date provine direct din funcționarea echipamentelor IT, restul fiind folosit pentru răcirea acestor echipamente, care generează cantități mari de căldură. Boom-ul inteligenței artificiale a transformat centrele de date în ținta unei curse investiționale globale.
Potrivit unui raport al European Data Centre Association, Europa va atrage 176 de miliarde de euro în acest sector între 2026 și 2031, iar România și Polonia se numără printre piețele cu cea mai rapidă creștere anuală din regiune – 14%. România ocupă în prezent locul 30 în lume , cu 63 de centre de date, iar numărul acestora este în continuă creștere, majoritatea concentrate în București, dar cu prezențe și în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Topul global e dominat detașat de SUA, cu 3.
960 de centre de date, urmate, la mare distanță, de Marea Britanie (498), Germania (470), China (365), Franța (335), Canada (285), India (275), Australia (268), Japonia (249) și Italia (206), care încheie top 10, potrivit datelor citate de economica. net. Cel mai vizibil proiect românesc din acest moment este centrul de date cu inteligență artificială cuantică al companiei americane DriverAI, anunțat pentru comuna Luna, județul Cluj, cu o investiție inițială estimată la peste un miliard de dolari, pe un teren de 84 de hectare, care înainte era pășune comunală.
Potrivit reporterilor Observator News, centrul ar urma să consume o cantitate de energie comparabilă cu necesarul unui oraș de dimensiunea Brașovului. În paralel, NVIDIA analizează o investiție de aproximativ patru miliarde de dolari în România, iar Microsoft a comunicat deja, în noiembrie 2025, un centru de date de 10 miliarde de dolari pe coasta Portugaliei. Argumentele pro sunt concrete: locuri de muncă specializate în construcție și IT, venituri fiscale locale semnificative și poziționare strategică într-un sector considerat esențial pentru viitorul digital.
Un exemplu concret vine din SUA: în Loudoun County, Virginia – zona cu cea mai mare concentrare de centre de date din lume -, autoritățile locale estimează venituri din taxe și impozite de aproape 900 de milioane de dolari doar pentru anul fiscal 2025, aproape cât întregul buget operațional al județului, potrivit Lincoln Institute of Land Policy. Aici lucrurile devin mai complicate. Trei probleme domină dezbaterea globală: Consumul de energie.
Potrivit Lawrence Berkeley National Laboratory, consumul de electricitate al centrelor de date din SUA este proiectat să se dubleze, ajungând la 6,7-12% din consumul național de energie până în 2028. Monitoring Analytics, organismul independent de monitorizare a pieței PJM (cea mai mare rețea electrică din SUA), a atribuit centrelor de date 63% din creșterea prețurilor la energie din 2025-2026 – o sumă de 9,3 miliarde de dolari într-un singur an. Consumul de apă.