Statele Unite consolidează poziţia de lider mondial în adoptarea inteligenţei artificiale, susţinute de un ecosistem de reglementare flexibil şi de o piaţă privată care a internalizat deja tranziţia către AI ca realitate operaţională, nu ca tendinţă viitoare. Decalajul faţă de Europa devine tot mai vizibil, iar viteza de adopţie diferă semnificativ între cele două blocuri economice, este de părere Teodor Blidăruş, CEO & cofondator, Fintech OS.
„Unde mi se pare că americanii sunt înainte şi de multe ori acest lucru creează de fapt o adopţie mai rapidă, este că sunt ceva mai flexibili pe ceea ce înseamnă regulation. Din punctul ăsta de vedere, de exemplu, în Statele Unite oamenii au o direcţie foarte clară, să poată să o optimizeze, şi regulatorul în general este ceva mai permisiv şi este mult mai conectat la lumea de business decât în multe ţări din Europa. ”, a declarat Teodor Blidăruş la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Diferenţa de abordare dintre SUA şi Europa în materie de reglementare a inteligenţei artificiale se traduce direct în ritmul de implementare la nivel de companii şi industrii. În timp ce Uniunea Europeană a ales calea unui cadru normativ strict, materializat prin AI Act, piaţa americană operează într-un mediu în care autorităţile de reglementare menţin un dialog activ cu mediul de afaceri, accelerând astfel ciclurile de inovaţie şi de adoptare comercială. Această dinamică favorizează companiile americane în competiţia globală pentru dominanţă tehnologică, oferindu-le avantaje concrete în termeni de timp de lansare pe piaţă şi capacitate de scalare.
„Dacă te duci astăzi în New York, de exemplu, şi te plimbi prin metrou, nu vei vedea o reclamă la o companie, şi nu mă refer la Microsoft sau Google, care să nu fie o AI company. Şi cred că din punctul ăsta de vedere asta îţi arată că mental piaţa din America s-a decis că suntem de fapt în bula aia şi trebuie să o operaţionalizăm. ”, a mai spus CEO-ul Fintech OS la ZF Live.
Vizibilitatea publică masivă a companiilor de inteligenţă artificială în spaţiul urban american reflectă o schimbare de paradigmă la nivelul pieţei de capital şi al percepţiei investiţionale: AI nu mai este tratat ca un sector speculativ, ci ca infrastructură economică ce necesită operaţionalizare imediată. Pentru Europa, unde cadrul de reglementare rămâne mai rigid şi mai puţin calibrat pe nevoile industriei, recuperarea acestui decalaj reprezintă una dintre provocările strategice definitorii ale deceniului. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Bursă.
Ciudate sunt căile capitalismului. Fără guvern cu puteri depline de şase săptămâni, cu recesiunea la uşă şi inflaţie de două cifre, bursa de la Bucureşti a înţeles că trebuie să meargă înainte prin forţe proprii şi joi a urcat la un maxim istoric: plus 26% de la începutul anului şi plus 2,5% în ultima săptămână Atenţie, se pregăteşte ceva: ANRSPS, entitatea care are dreptul de preempţiune pe gazul din Marea Neagră, are şi licenţă de furnizare. Ce face dacă ies negocierile cu OMV Petrom Cum au evoluat veniturile românilor în ultimii ani.
România reduce decalajul faţă de UE: venitul median este de 2,8 ori mai mic decât media europeană, faţă de 6,5 ori cât era în 2016 Românii cheltuiesc anual 100 mil. euro pe pastă de dinţi, iar produsele vin exclusiv din import. Colgate „curăţă“ singur 40% din vânzările de profil Piaţa uleiului vegetal a ajuns la o valoare de 2,1 miliarde lei în 2025.
Untdelemn de la Bunica a rămas liderul pieţei LTA Mondial a devenit cea mai mare companie românească din top trei producători de cereale după cifra de afaceri: 430 mil. lei în 2025 Reff & Asociaţii / Deloitte Legal – ZF. Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 20 de ani?
Ultimii 20 de ani au transformat juridicul într-un rol strategic. Business sportiv. Sportul de masă caută formula de creştere pe termen lung.