Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Retragerea discretă a SUA din Europa de Est amplifică îngrijorările aliaţilor Retragerea discretă a SUA din Europa de Est amplifică îngrijorările aliaţilor 17 iul. 2026 Redacția • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Bumbleedee | Dreamstime. com Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Câteva sute de militari americani desfăşuraţi în Estonia în timpul iernii trecute au fost retraşi discret, fără niciun semn clar privind momentul în care s-ar putea întoarce sau dacă se vor mai întoarce, le-a dezvăluit ministrul apărării Hanno Pevkur jurnaliştilor locali, când se pregătea să plece la summitul NATO de la Ankara din această lună, relatează Reuters, citată de Agerpres.
La reuniunea de la Ankara, delegaţii din statele baltice şi din Polonia purtau cu mândrie insigne prin care se declarau membri ai „clubului celor 5%”, singurele naţiuni din Alianţa NATO care atinseseră deja obiectivul de cheltuieli stabilit la reuniunea de anul trecut de la Haga – un statut despre care credeau, până de curând, că le va asigura un sprijin militar durabil din partea Statelor Unite. În ciuda faptului că preşedintele american Donald Trump a avut unele dintre cele mai tranşante intervenţii de până acum la o reuniune internaţională majoră, oficialii NATO, inclusiv secretarul general Mark Rutte, au prezentat summitul drept un succes, invocând o serie de noi acorduri în domeniul apărării, creşterea cheltuielilor europene şi un angajament „de neclintit” privind apărarea reciprocă. Totuşi, multe dintre aceste angajamente – între care o bancă de investiţii pentru apărare susţinută de nouă state şi condusă de Canada, precum şi un consorţiu pentru dezvoltarea de rachete de lovire cu rază lungă de acţiune, în valoare de 50 de miliarde de dolari şi care implică aproximativ douăsprezece ţări – vor necesita ani până să producă rezultate concrete.
În public, chiar şi lideri sceptici faţă de Trump, precum premierul canadian Mark Carney, l-au lăudat pe preşedintele american pentru presiunea exercitată asupra membrilor NATO în vederea majorării cheltuielilor pentru apărare. Între timp, ceea ce se întâmplă efectiv pe teren în această vară este că SUA şi-au redus prezenţa militară în unele dintre cele mai vulnerabile zone ale Europei de Est, tocmai în momentul în care cresc temerile că regimul de la Kremlin, tot mai des umilit în mod public de atacurile cu drone şi rachete cu rază lungă ale Ucrainei asupra teritoriului rus – ar putea fi tentat să reacţioneze agresiv. O analiză a titlurilor din presa europeană realizată de compania de monitorizare şi analiză predictivă bazată pe inteligenţă artificială Omniforecaster estimează o probabilitate de 18% ca până la sfârşitul anului 2026 să izbucnească o confruntare armată soldată cu victime între Rusia şi state membre NATO.
Aceasta indică un context de securitate suficient de riscant încât guvernele să acorde o atenţie sporită situaţiei, mai ales în contextul în care Washingtonul îşi reduce discret efectivele militare. Vorbind săptămâna trecută la conferinţa anuală organizată de Chatham House, fostul ministru britanic responsabil pentru forţele armate, Al Carns, a afirmat că situaţia strategică este cea mai riscantă de la criza rachetelor din Cuba din 1962.