Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/Kievul atacă rafinăriile Rusiei.
Strategia care poate schimba cursul războiului După mai bine de patru ani de război, Ucraina pare să fi găsit o nouă strategie pentru a pune presiune asupra Kremlinului: atacuri la sute și chiar mii de kilometri în interiorul Rusiei, care lovesc rafinării, depozite de combustibil și infrastructură strategică. Oficialii de la Kiev cred că următoarele luni ar putea reprezenta cea mai bună oportunitate de a slăbi capacitatea de luptă a Moscovei înainte ca Rusia să lanseze, din nou, ofensiva energetică din timpul iernii. În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice rusești.
Potrivit unor oficiali ucraineni și europeni citați de POLITICO , scopul nu este doar provocarea unor pagube materiale, ci transformarea avantajului militar actual într-un avantaj politic, înainte ca eventualele negocieri de pace să revină pe agenda internațională. În primii ani ai conflictului, Ucraina s-a concentrat în special pe apărarea propriului teritoriu și pe lovirea pozițiilor militare aflate în apropierea frontului. Astăzi, situația este diferită.
Noile drone dezvoltate de industria ucraineană pot lovi ținte aflate la peste 2. 500 de kilometri distanță, ceea ce înseamnă că aproape întreaga infrastructură energetică europeană a Rusiei a devenit vulnerabilă. Printre cele mai importante lovituri din ultimele săptămâni se numără atacul asupra rafinăriei din Omsk, una dintre cele mai mari din Federația Rusă, responsabilă pentru aproximativ 10% din producția totală de produse petroliere rafinate.
Ucrainenii susțin că au fost lovite și rafinării din Tatarstan, Saratov și Voronej, iar o dronă a avariat inclusiv un petrolier aflat în apropierea Mării Azov. Din punct de vedere militar, alegerea acestor ținte nu este întâmplătoare. Armata rusă depinde de un flux constant de benzină, motorină și combustibil pentru aviație.
Atunci când o rafinărie este scoasă din funcțiune, efectele se propagă rapid în economie: Potrivit autorităților ucrainene, în mai multe regiuni ale Rusiei au fost deja raportate probleme de aprovizionare cu carburanți, iar în Crimeea au fost introduse restricții privind vânzarea de combustibil. Peninsula anexată ilegal de Rusia în 2014 are o importanță strategică uriașă. De aici sunt coordonate operațiuni militare în sudul Ucrainei, iar bazele navale și aeriene din Crimeea joacă un rol esențial în controlul Mării Negre.
Lovirea infrastructurii energetice și logistice din peninsulă nu înseamnă doar reducerea capacității militare a Rusiei. Ea afectează și imaginea pe care Kremlinul încearcă să o proiecteze: aceea că regiunea este complet securizată și integrată în Federația Rusă. Oficialii de la Kiev spun că actualul avantaj trebuie exploatat rapid.
Experiența ultimilor ani arată că Rusia își adaptează relativ repede tacticile și tehnologia. Dronele cu rază lungă de acțiune, care astăzi reprezintă unul dintre principalele avantaje ale Ucrainei, ar putea fi copiate sau contracarate în lunile următoare. Din acest motiv, Ucraina încearcă să maximizeze presiunea înainte ca Moscova să își refacă apărarea.
Există însă și un alt motiv pentru care Kievul accelerează operațiunile. Iarna a devenit, practic, un al doilea front al războiului. În fiecare sezon rece de la începutul invaziei, Rusia a lansat campanii masive de bombardare a infrastructurii energetice ucrainene.
Țintele au fost centrale electrice, stații de transformare, rețele de distribuție și sisteme de încălzire. Scopul este simplu: să lase milioane de oameni fără electricitate și căldură în perioade în care temperaturile coboară frecvent sub minus 20 de grade Celsius. Autoritățile ucrainene au reușit să refacă o parte importantă a infrastructurii, însă avertizează că un nou val de atacuri este aproape inevitabil.
Strategia militară este legată și de calculele politice.