♦ Deficitul bugetar de 1,75% din PIB înregistrat între ianuarie – mai a evoluat, în iunie, la media lunară a primelor cinci luni, iar Finanţele sunt aşteptate să anunţe, spre sfârşitul lunii, un deficit cu puţin peste 2% din PIB, la o ţintă anuală de deficit de 6,2% din PIB ♦ Deficitul ţinut în frâu, în prima parte a anului, face posibilă încadrarea în ţinta anuală de deficit, ceea ce ajută la menţinerea ratingului datoriei suverane pus, în aceste zile, în discuţie din cauza crizei politice. La cinci luni din an, deficitul bugetar a fost de 1,75% din PIB, cu 48% mai mic decât cel înregistrat în primele cinci luni din 2025 (3,39% din PIB), cu o medie lunară de 0,35% din PIB, tendinţă menţinută şi în iunie.
Dacă, în primele cinci luni din 2025, deficitul a fost de 64,2 mld. lei, acesta s-a redus la 35,9 mld. lei, în primele cinci luni din 2026, în parte graţie majorării veniturilor, în parte datorită reducerii cheltuielilor.
Disciplina bugetară a fost menţinută şi în iunie, ceea ce face ca deficitul pe primul semestru să fie puţin peste 2% din PIB, un argument solid în faţa agenţiilor de evaluare financiară, argument ce cântăreşte mai mult în rapoartele de credit decât atârnă criza de la nivel politic. Media lunară a deficitului în primele cinci luni din 2026 a fost de 0,35% din PIB, faţă de o medie de 0,67% din PIB în primele cinci luni din 2025 (0,63% din PIB la 12 luni din an). Majorarea deficitului în iunie cu media la cinci luni, duce deficitul la 2,1% din PIB, în primul semestru, dar datele vor fi anunţate după 25 iulie.
În primele cinci luni din 2025, veniturile au fost de 256 mld. lei iar cheltuielile de 320 mld. lei.
În primele cinci luni din 2026 veniturile au fost de 279 mld. lei, iar cheltuielile de 315 mld. lei.
Prin urmare, veniturile din primele cinci luni din 2026 au fost mai mari cu 23 mld. lei, an/an, iar cheltuielile mai mici cu cinci miliarde de lei – în total 28 mld. lei care au avut drept rezultat un deficit la jumătate.
Dacă privim veniturile nominale, trebuie să remarcăm că, la cinci luni din 2026, acestea au crescut cu 9,2%, an/an (plus 13,6%, an/an, la cinci luni din 2025). Asta înseamnă că veniturile au crescut mai puţin decât rata inflaţia care, în mai, a fost de 11%. Prin urmare, veniturile reale au scăzut cu 1,6%.
Statul nu-şi actualizează datoriile cu rata inflaţiei, dar nu poate face abstracţie de inflaţie când face achiziţii. Partea bună este că, la această situaţie, nu au contribuit veniturile fiscale (taxele şi impozitele) care au crescut cu 15% (deci peste inflaţie), ci veniturile nefiscale, unde scăderea a fost de 19% (4 mld. lei).
Asta s-a întâmplat pentru că, în primele cinci luni din 2025, bugetul a încasat sume excepţionale din ajutoare de stat recuperate (1,6 mld. lei), ceea ce nu s-a mai întâmplat în 2026. Apoi, dividendele încasate de la companiile de stat au fost mai mici la fel ca şi nivelul redevenţelor.
Fondurile UE au contribuit şi ele la reducerea deficitului, la cinci luni din 2026. În primul rând, pentru că veniturile de la UE au fost de 24 mld. lei, faţă de 22 mld.
lei în primele cinci luni din 2025 şi, în al doilea rând, pentru că banii primiţi de la UE prin componenta de împrumuturi a PNRR, au fost mai puţini – 5,5 mld. lei în primele cinci luni din 2026, faţă de 6,9 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2025.
Este important de reţinut: banii de la UE, pe componenta PNRR (împrumuturi) se contabilizează la deficit. Avantajul aici este că dobânda plătită este mică (2%, faţă de 6,8-7% cu cât de împrumută România pe pieţele externe). Acesta este motivul probabil (public o justificare clară nu a existat) pentru care PNRR a fost renegociat anul trecut, renunţându-se la o mare parte din componanta de împrumuturi, iar concentrarea a fost pe sumele nerambursabile ale acestui program.
Această strategie de mutare a accentului de pe sumele împrumutate pe granturi a ajutat, parţial, rezultatul din 2025 – un deficit de 7,65% din PIB, mult sub ţinta asumată, iniţial, de 8,4% din PIB.