Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/Șapte insule grecești, fără apă în plin sezon estival.
Șapte insule grecești au declarat stare de urgență din cauza secetei, chiar în sezonul turistic. Ce insule sunt afectate și ce trebuie să știe românii care merg în vacanță. Vacanța în Grecia, cea mai populară destinație de vară pentru românii care caută soare și mare aproape de casă, vine anul acesta cu o problemă serioasă: șapte insule din Marea Egee au declarat stare de urgență din cauza secetei, chiar în perioada de vârf a sezonului turistic, potrivit unei relatări Reuters din Astypalaia.
Astypalaia, Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonissos sunt insulele afectate de o secetă accentuată de schimbările climatice, care aduc veri tot mai fierbinți și ploi tot mai imprevizibile. Situația e cea mai gravă pe insula-fluture Astypalaia, aflată în sud-estul arhipelagului egeean, care nu a beneficiat de ploile ce au făcut din această iarnă cea mai umedă din 2022 încoace pentru nordul și vestul Greciei. Pentru Astypalaia, dimpotrivă, a fost al doilea cel mai secetos sezon din 2020 încoace.
Primarul insulei, Nikos Komineas, a descris amploarea secetei stând lângă singura rezervă de apă a insulei, un lac artificial construit la mijlocul anilor ’90, înconjurat de dealuri uscate: dacă ar aduna toată apa căzută într-un an într-o găleată sau un lighean, nivelul ar fi de doar 2,5 centimetri. Lacul, care alimentează cu apă gospodăriile și irigațiile din satul Livadi, dar și orașul-capitală Chora, principala destinație turistică a insulei, mai conține aproximativ 150. 000 de metri cubi de apă – o șesime din capacitatea totală.
Cu un consum zilnic de circa 900 de metri cubi vara, rezerva ar mai putea acoperi necesarul pentru aproximativ cinci luni și jumătate. Autoritățile au tăiat, în aprilie, alimentarea cu apă din lac pentru fermierii din Livadi, principala zonă fertilă a insulei, tocmai pentru a proteja rezervele până în toamnă. Evdokia Palatianou, 71 de ani, a văzut cum i s-au uscat legumele din livadă și a fost nevoită să se bazeze pe apă pompată dintr-o fântână proprie.
Lângă un mandarin uscat, a declarat că nu va mai planta nimic dacă nu plouă. Komineas a recunoscut că decizia de a tăia alimentarea fermierilor a fost luată „cu inima grea”, dar a precizat că, dacă ploile vor reumple rezervorul din Livadi, aceștia vor fi reconectați. Explicația crizei e simplă: în satul de coastă Analipsi, din estul insulei, populația crește de la 1.
400 la 7. 000 de locuitori în miezul verii. Stația de desalinizare care alimentează rețeaua locală de apă potabilă nu a mai putut acoperi acest necesar, motiv pentru care a fost instalată o a doua stație temporară la Chora, până la finalizarea uneia permanente, programată pentru sfârșitul anului.
Zeci de astfel de stații de desalinizare, mari consumatoare de energie, funcționează deja pe insulele grecești – Komineas le descrie drept soluție de rezervă pentru secetă, dar recunoaște că sunt costisitoare. Un semnal timpuriu al crizei a apărut deja în iunie, când Observatorul European al Secetei (Copernicus) a marcat Astypalaia cu portocaliu pe hărțile sale. Unii hotelieri din Astypalaia au trecut deja la măsuri de economisire.
Carolina Alkalai, 42 de ani, care conduce un hotel pe un deal din Chora, cu vedere spre cetate și Marea Egee, oferă un voucher de 5 euro turiștilor care renunță la curățenia zilnică a camerei – o măsură pe care clienții au adoptat-o fără reticență, spune ea. Alkalai plănuiește ca un al doilea hotel pe care intenționează să-l deschidă să includă o cisternă pentru colectarea apei de ploaie, în locul unei piscine sau al unui jacuzzi. Ministrul elen al Mediului, Stavros Papastavrou, a aprobat 15 milioane de euro pentru desalinizare, modernizarea rețelelor și rezervoare de apă, pentru nouă dintre cele peste 200 de insule locuite ale Greciei – dintre care 1,5 milioane de euro sunt alocați exclusiv insulei Astypalaia.