Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sectorul de stat al industriei de apărare are nevoie de parteneriate cu companii de profil puternice din lume pentru a se putea dezvolta Muniție, drone și lacrimogene. Industria noastră de apărare mai exportă doar „consumabile”.
Fabricile românești de armament au avut exporturi de sub 70 de milioane de euro, în primele trei luni ale anului. Israelul a fost principalul cumpărător Declinul industrie i naționale de apărare a continuat anul acesta, iar datele Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe confirmă acest lucru. Valoarea exporturi a fost de doar 69,79 de milioane de euro în primul trimestru, sub cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, când a fost de aproape 74 de milioane de euro.
Datele postate pe site-ul ANCEX nu includ însă și eventualele livrări de tehnică militară către Ucraina, ajutorul acordat acestei țări fiind secretizat. Principala destinație a exporturilor industriei românești a fost în primul trimestru Israel, țară aflată în război de la sfârșitului lui 2023. În condițiile în care industria românească de apărare are un grad extrem de scăzut de tehnologizare din cauza lipsei investițiilor și a ignorării de ani de către autorități a Legii offsetului, principalul produs de export a fost în primele trei luni ale anului muniția (14,75 de milioane de euro).
Pe pozițiile următoare s-au plasat exporturile de vehicule aeriene nepilotate, motoare de aviaţie şi echipamente pentru aeronave, echipamente şi componente aferente (12,38 de milioane de euro) și agenţi toxici chimici sau biologici, agenţi pentru combaterea dezordinii publice (8,69 de milioane de euro). Israelul a fost principala destinație de export, aici trimitând produse în valoare de 14,20 de milioane de euro. Vorbim în principal despre bombe, torpile, rachete nedirijate și dirijate, alte dispozitive şi încărcături explozive (5,18 milioane de euro) și echipamente electronice militare (3,22 de milioane de euro).
A doua destinație a fost Republica Cehă (13,38 de milioane de euro), iar pe pozițiile următoare au fost Belgia (10,35 de milioane de euro) și Germania (7,05 milioane de euro). În ceea ce privește vânzările către armata SUA, ele au fost la un nivel scăzut, de numai 1,10 milioane de euro. Ele au vizat exclusiv categoria de echipamente ML10, care include „aeronave, vehicule mai uşoare decât aerul, vehicule aeriene nepilotate, motoare de aviaţie şi echipamente pentru aeronave, echipamente şi componente aferente, special concepute sau modificate pentru utilizări militare”.
În ceea ce privește exporturile către Republica Moldova, ele au fost zero. România nu are în acest moment nicio companie inclusă în TOP 100 global al companiilor din industria de apărare, după venituri. În același timp, Polonia, prin compania PGZ, și Cehia, prin Czechoslovak Group, au câte o companie inclusă în acest clasament, potrivit unei analize realizate de Erste Young (EY) Romania.
Holdingul Romarm, care reunește 15 fabrici de armament și un centru de excelență în cercetare, dezvoltare și inovare, nu poate deveni competitiv în actualul cadru de funcționare și riscă să dispară în lipsa unei reforme structurale și a unei noi viziuni de business, avertizează directorul general al grupului, Răzvan Pîrcălăbescu. Acesta acuză politizarea situației și blocarea măsurilor de restructurare ale companiei, într-un comunicat remis marți Agerpres. Potrivit directorului general al Romarm, concluziile unei analize interne realizate după preluarea mandatului arată că principalele probleme sunt generate de modul greoi de luare a deciziilor, de ruptura dintre structura centrală a Romarm și filialele companiei, precum și de rolul limitat pe care îl are în acest moment conducerea centrală.